Giganții tehnologici adoptă viziunea „America pe primul loc” sub Trump
În contextul administrației Donald Trump, companiile americane din domeniul tehnologiei își manifestă din ce în ce mai mult patriotismul, încercând să se alinieze viziunii naționaliste „America pe primul loc”. Această mișcare, care este considerată un exercițiu diplomatic riscant pentru giganții cu operațiuni globale, este condusă de companii precum Meta, OpenAI și Palantir.
Aceste companii își adaptează activitățile pentru a sprijini agenda naționalistă promovată de Trump și vicepreședintele său, JD Vance. În acest proces, ele denigrează adesea aliații apropiați, concentrându-se totodată pe amenințările percepute din partea Chinei și a reglementărilor europene.
OpenAI, cunoscută pentru crearea ChatGPT, face lobby activ pentru ca tehnologiile americane să devină standardul global în domeniul inteligenței artificiale generative. Aceasta colaborează cu Pentagonul și se angajează în proiecte de apărare, demonstrând un angajament clar față de viziunea „America pe primul loc”. Sam Altman, șeful OpenAI, a subliniat importanța Americii în revoluția tehnologică, afirmând că „America trebuie să câștige”.
De asemenea, Meta, sub conducerea lui Mark Zuckerberg, a adoptat o poziție proactivă în favoarea naționalismului american, criticând în mod deschis China și aplicația TikTok. Grupul a adus în echipa sa un lobbyist republican de frunte, aliniindu-se astfel mai bine la viziunile conservatoare.
Palantir, compania de tehnologie fondată de Peter Thiel, continuă să fie un susținător vocal al excepționalismului american, cu liderii săi afirmând că tehnologia este „mai mult o meserie sau o formă de artă decât o știință”. Aceștia subliniază că „toți artiștii sunt în America”.
Tehnologia și Naționalismul în Era Trump
Sub conducerea lui Donald Trump, giganții din domeniul tehnologiei din Statele Unite au început să adopte o viziune naționalistă, promovând ideea „America pe primul loc”. Acest naționalism determină companiile să adopte poziții patriotice, în contrast cu postura mai neutră pe care Silicon Valley a avut-o anterior.
Specialiștii avertizează că această schimbare de abordare poate genera fricțiuni internaționale, în special în Europa, unde preocupările legate de suveranitate, localizarea datelor și dependența tehnologică sunt în creștere. Sarah Kreps, director al Tech Policy Institute de la Universitatea Cornell, subliniază că o retorică politică polarizantă poate submina atractivitatea companiilor americane pe piețele externe.
În acest context, companii precum Microsoft, Google și Amazon Web Services își continuă activitățile atât pe piața internă, cât și pe cea internațională, dar se confruntă cu provocări legate de acordurile care reglementează fluxurile de date transatlantice, acorduri care sunt frecvent contestate în instanțele Uniunii Europene.
Brad Smith, președintele Microsoft, a subliniat importanța acestor acorduri, menționând că doar 4,5% din populația mondială trăiește în Statele Unite. De asemenea, profesorul Susan Ariel Aaronson de la Universitatea George Washington a avertizat că succesul inteligenței artificiale americane depinde de încrederea internațională, subliniind necesitatea de a evita comportamente perturbatoare pe scena globală.
