Economia subterană în România: O analiză comparativă
La nivel global, economia subterană este estimată la 11,8% din PIB, însă România se situează peste această medie, având o pondere semnificativ mai mare comparativ cu țările dezvoltate, conform datelor analizate de Profit.ro. Această economie „din umbră” generează anual venituri considerabile, fiind alimentată de activități infracționale și tranzacții nedeclarate.
În țările cu venituri reduse, economia subterană reprezintă o parte mult mai mare din PIB — estimată la 42,4%. În contrast, în țările bogate, aceasta scade la 5,9% din PIB. Această diferență evidențiază impactul birocrației și al impozitelor mari asupra economiei subterane din România, similar cu ceea ce se observă în Rusia.
Economia subterană include activități nedeclarate sau neimpozitate, ceea ce le face greu de monitorizat de către autorități. Aceste activități variază de la afaceri ilegale și trafic de droguri, până la vânzători ambulanți și tranzacții în numerar neînregistrate. Deși măsurarea economiei informale este complexă, ponderea acesteia a scăzut la nivel global de la 17,7% în anul 2000 la 11,8% în 2023.
În concluzie, economia subterană a României reflectă o problemă mai amplă legată de birocrație și impozite, poziționându-se astfel peste media globală și europeană, ceea ce indică necesitatea unor reforme economice pentru a reduce această pondere și a stimula economia formală.
Economia subterană în România: o provocare semnificativă
Conform unui raport Ernst & Young (EY), economia subterană a României este estimată la 13,1% din PIB. Aceasta reprezintă o scădere semnificativă față de anii anteriori, dar România rămâne totuși peste mediile globală și europeană.
– Media globală: 11,8% din PIB
– Media țărilor cu venituri mici: 42,4% din PIB
– Media țărilor dezvoltate: 5,9% din PIB
– România: 13,1% din PIB
Astfel, România se situează semnificativ peste media țărilor dezvoltate în ceea ce privește ponderea economiei subterane în PIB. În cadrul Uniunii Europene, România se află printre țările cu cele mai mari economii subterane, ceea ce indică faptul că economia informală rămâne o provocare majoră.
Cauzele economiei subterane
Factorii care contribuie la economia subterană în România includ birocrația și reglementările complexe. Procedurile administrative complicate descurajează conformarea fiscală, iar nivelurile ridicate de taxare, cum ar fi impozitele și contribuțiile sociale mari, stimulează activitățile nedeclarate.
De asemenea, încrederea scăzută în instituțiile statului reduce motivația pentru respectarea legilor fiscale, iar prevalența plăților în numerar contribuie și mai mult la menținerea economiei informale.
