Lichiditatea interbancară și impactul alegerilor prezidențiale
Excesul de lichiditate interbancară a înregistrat o scădere abruptă în luna mai, conform datelor de la Banca Națională a României, în contextul turbulențelor politico-electorale. Această evoluție a coincis cu vânzările de valută ale BNR, ceea ce a condus la o creștere semnificativă a dobânzilor interbancare.
În perioada 1-12 mai, excesul de lichiditate a scăzut de la o medie zilnică de 27,3 miliarde de lei în aprilie la aproximativ 6-7 miliarde de lei. De asemenea, lichiditatea interbancară a scăzut cu 19% în luna aprilie comparativ cu mai.
Primul tur al alegerilor prezidențiale, desfășurat pe 5 mai, a generat surprize, inclusiv un rezultat neașteptat pentru George Simion și eliminarea candidatul coaliției PSD-PNL-UDMR, Crin Antonescu, din cursa electorală. În urma acestor evenimente, premierul Marcel Ciolacu a demisionat pe 6 mai.
Scăderea lichidității a fost, de asemenea, influențată de intervențiile BNR pentru a proteja cursul de schimb, care a crescut semnificativ, depășind pragul de 5 lei/euro. Guvernatorul Mugur Isărescu a menționat că intervențiile BNR au fost subestimate de analiști, estimându-le la aproximativ 6 miliarde de euro.
Comprimarea lichidității a avut ca efect o creștere a dobânzilor interbancare, cu rata dobânzii la tranzacțiile interbancare crescând de la 5,5-5,6% la 6,8%, depășind nivelul ratei cheie de 6,5%. De asemenea, cotația ROBOR la 3 luni a urcat de la 5,9% la 7,4%, înainte de a înregistra o ușoară scădere la 7,3%.
UniCredit Bank anticipează o posibilă scădere suplimentară a dobânzilor interbancare în perioada următoare, în funcție de evoluțiile economice și de deciziile BNR.
Lichiditatea interbancară și dobânzile în creștere după primul tur al prezidențialelor
Lichiditatea interbancară a înregistrat o scădere semnificativă după primul tur al alegerilor prezidențiale, iar dobânzile au crescut abrupt. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a subliniat că o reducere a ratei de politică monetară nu va fi posibilă până când dobânzile interbancare nu vor reveni sub rata cheie. În prezent, lichiditatea interbancară s-a îmbunătățit ușor, după ce băncile au finalizat perioada de formare a rezervelor minime obligatorii.
Isărescu a afirmat că este necesară o ameliorare a fluxurilor de capital pentru ca dobânzile să scadă. De asemenea, el a indicat că BNR analizează și evoluția inflației, precum și impactul măsurilor fiscale ce urmează să fie implementate.
Prognozele economiștilor asupra reducerilor de dobânzi
Economiștii de la ING Bank au estimat că reducerile de dobânzi ar putea fi posibile în acest an, însă nu înainte de luna octombrie, având riscuri ca acestea să fie amânate până în 2026. Aceștia au subliniat că sunt necesare anumite condiții esențiale pentru a lua în considerare reducerile, inclusiv un guvern stabil, o reformă fiscală credibilă și menținerea inflației sub control.
UniCredit consideră că BNR ar putea efectua o singură reducere a ratei cheie în acest an, având în vedere incertitudinile actuale și riscurile ridicate. BCR, pe de altă parte, prognozează trei reduceri ale ratei cheie de câte 0,25 puncte procentuale în acest an, dar recunoaște că acest număr ar putea fi mai mic în funcție de contextul macroeconomic.
Concluzie
În concluzie, evoluția lichidității interbancare și a dobânzilor rămâne un subiect de interes, iar deciziile BNR vor depinde de stabilitatea economică și de capacitatea de a controla inflația. Așteptările sunt variate, iar economiștii continuă să monitorizeze situația pentru a oferi previziuni actualizate.
Scăderea lichidității interbancare și creșterea dobânzilor
După primul tur al alegerilor prezidențiale, lichiditatea interbancară a înregistrat o scădere semnificativă. Această situație a fost acompaniată de o creștere abruptă a dobânzilor, generată de presiunile inflaționiste amplificate și de majorarea prețurilor la energie, după încetarea schemei de plafonare.
În acest context economic, prognoza inflației de bază (Core 2 ajustat) a fost revizuită, atingând o estimare de 4,5% pentru anul curent, în creștere față de 3,7% anterior. De asemenea, proiecția pentru 2026 a fost ajustată de la 2,9% la 3,2%.
Perspectivele BNR privind ratele dobânzilor
În lumina acestor evoluții, se ridică întrebarea când Banca Națională a României (BNR) ar putea decide să reducă ratele dobânzilor. Deciziile viitoare vor depinde în mare măsură de evoluția inflației și a lichidității pe piața interbancară.
