Propunerea de eliminare a impozitului minim pe cifra de afaceri
Reprezentanții USR, un partid care ar putea face parte din viitorul guvern, au inițiat o propunere pentru eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), care urmează să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2024. Aceștia susțin că în contextul economic actual, caracterizat prin presiuni inflaționiste și instabilitate, introducerea unei taxe suplimentare este atât discriminatorie, cât și ineficientă.
Conform Legii nr. 296/2023, impozitul minim pe cifra de afaceri se aplică contribuabililor cu o cifră de afaceri de peste 50 milioane euro, care trebuie să plătească impozitul pe profit la nivelul impozitului minim, dacă acesta este mai mare decât impozitul pe profit calculat.
Deputatii Claudiu Năsuri și Raluca Prună, inițiatorii proiectului legislativ pentru eliminarea IMCA, afirmă că această măsură a reprezentat una dintre cele mai radicale schimbări fiscale din România în ultimele decenii. Deși justificarea oficială a fost combaterea „optimizării fiscale” prin manipularea prețurilor de transfer, IMCA afectează grav nu doar companiile implicate în astfel de practici, ci și firmele productive care pot înregistra pierderi reale.
Inițiatorii proiectului subliniază că aplicarea impozitului fără a ține cont de profitabilitatea reală a firmelor creează distorsiuni economice. Un studiu recent a arătat că, din cele 1.084 de companii analizate care au depășit pragul de 50 milioane euro, peste 69% dintre acestea se confruntă cu o suprataxare, iar 148 dintre ele au raportat pierderi în anul anterior aplicării impozitului.
Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) a generat efecte adverse asupra multor companii, punându-le în dificultate financiară. Aproape 240 de firme au fost afectate, unele ajungând în pierdere, în ciuda faptului că, anterior, înregistrau profituri. Scopul inițial al introducerii acestui impozit a fost de a viza companiile cu optimizări fiscale abuzive, nu pe cele care contribuie semnificativ la piața muncii.
Efectele acestei măsuri nu se limitează la cazuri izolate, ci afectează întreg ecosistemul economic. Companiile nu operează în mod izolat, iar impozitarea punitivă creează dezechilibre care se propagă pe lanțul de aprovizionare, afectând și întreprinderile mici și mijlocii care depind de comenzile firmelor mai mari incluse în sfera de aplicare a IMCA.
Industria auto este un exemplu semnificativ, suferind atât direct, cât și indirect, prin reducerea marjelor de profit pentru furnizorii de componente și servicii. Alte sectoare, precum industria alimentară, agricultura, IT&C și distribuția de medicamente, se confruntă cu o povară fiscală care le poate împiedica continuarea operațiunilor.
Autorii propunerii de eliminare a IMCA subliniază că acest impozit generează distorsiuni concurențiale, tratând companii similare din același sector într-un mod discriminatoriu, bazat pe cifre de afaceri ușor diferite. Această discrepanță afectează stimulentele economice și reduce transparența și eficiența pieței.
Majoritatea companiilor afectate au capital românesc și nu fac parte din grupuri internaționale. Chiar și cele cu capital străin nu beneficiază de stimulente economice reale pentru a „exporta” profitul din România, unde impozitul pe profit este de 16%, comparativ cu rate mai mari în țările de origine.
În concluzie, fără o reformă, impozitul minim pe cifra de afaceri va continua să reducă investițiile, să scadă competitivitatea, să determine ieșirea firmelor de pe piață și să crească prețurile pentru consumatori. Propunerea de abrogare a acestui impozit are ca scop evitarea unor efecte negative semnificative asupra economiei.
Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri
Propunerea de eliminare a impozitului minim pe cifra de afaceri este susținută de argumente care evidențiază impactul negativ al acestei taxe asupra economiei. Aceasta ar putea duce la pierderea de locuri de muncă, reducerea investițiilor și creșterea prețurilor pentru consumatori. De asemenea, impozitul minim generează litigii fiscale inutile și erodează încrederea în climatul economic din România.
În locul unei taxe regresive și discriminatorii, inițiatorii propunerii sugerează că ar trebui încurajată conformarea voluntară, consolidarea fiscală și investițiile, promovând astfel o dezvoltare economică sustenabilă.
