România, lider la risipa alimentară în Europa
Românii aruncă anual peste 2,5 milioane de tone de alimente, situându-se în topul țărilor europene cu cel mai ridicat nivel de risipă alimentară. Cele mai frecvent aruncate produse includ mâncarea gătită, legumele proaspete, carnea și brânzeturile.
Impactul economic al risipei alimentare
Risipa alimentară nu este doar o problemă de mediu, ci are și un impact economic semnificativ asupra populației. Fiecare român pierde lunar câteva sute de lei din cauza alimentelor aruncate. Aproape 45% din veniturile lunare ale românilor sunt cheltuite pe produse alimentare, iar o proporție semnificativă din acestea ajunge direct la gunoi.
Necesitatea măsurilor urgente
În ciuda campaniilor de conștientizare, România rămâne pe primele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește cantitatea de hrană irosită. Specialiștii subliniază că este nevoie urgentă de măsuri concrete, atât la nivel individual, cât și instituțional, pentru a combate acest fenomen cu efecte economice, sociale și ecologice.
Factori care contribuie la risipa alimentară
Conform organizației Food Waste Combat, aproximativ jumătate din cantitatea de alimente cumpărate de consumatori nu este consumată și ajunge la gunoi. Această tendință de risipă este legată de o moștenire transgenerațională din epoca comunistă, când lipsurile alimentare au creat o relație nesigură cu hrana. Mulți români păstrează reflexe de cumpărare excesivă din teama de a nu duce din nou lipsă, influența acestei mentalități fiind transmisă din generație în generație.
„E o moștenire pe care o aducem dintr-o perioadă în care românii nu au avut suficientă mâncare. În prezent, românii cumpără orice, și mult mai mult decât au nevoie,” explică sociologul Ciprian Necula.
