Discuții privind reducerea deficitului bugetar
Dragoș Anastasiu, consilier onorific al președintelui României pentru relația cu mediul de afaceri, a abordat vineri seară, la Digi24, problema deficitului bugetar. Acesta a subliniat necesitatea reducerii deficitului cu 35 de miliarde de RON în 2025 și cu 60 de miliarde de RON în anul următor. Anastasiu a menționat că viitorul guvern va trebui să selecteze 28 de măsuri din cele aproape 100 discutate în negocierile pentru reforma bugetară.
O parte esențială a discuțiilor a fost orientarea către reducerea cheltuielilor statului, inclusiv prin eliminarea privilegiilor, deși Anastasiu a avertizat că aceste măsuri nu ar avea un impact semnificativ asupra PIB-ului. De asemenea, el a evidențiat faptul că finanțatorii României, inclusiv Uniunea Europeană, pun accent pe creșterea impozitelor, subliniind că aceasta este o soluție necesară, chiar dacă riscantă.
„Dacă nu facem nimic, ne ducem în 9% și anul ăsta. Problema noastră este să evităm scenariul Greciei de acum 12-13 ani, când țara a fost retrogradată la statutul de «junk», adică o țară nerecomandată pentru investiții”, a spus Anastasiu, subliniind urgența de a prezenta un pachet de reforme fiscale până pe 20 iunie, care să fie aprobat de Parlament până pe 20 iulie.
Conform acestuia, experții recomandă măsuri urgente, fiind evidente presiunile asupra viitorului guvern de a adopta soluții rapide pentru a stabiliza situația financiară a țării. Anastasiu a concluzionat că, deși nimeni nu își dorește creșterea impozitelor, aceasta rămâne o opțiune inevitabilă în contextul actual.
Discuții privind măsurile de reducere a deficitului
Dragoș Anastasiu, un binecunoscut om de afaceri, a subliniat necesitatea unor măsuri de ajustare fiscală pentru a reduce deficitul bugetar. În cadrul discuțiilor purtate de reprezentanții partidelor, a fost menționat un plan de reducere a deficitului cu 35 de miliarde RON pentru anul curent și cu aproximativ 60 de miliarde RON pentru anul următor.
Anastasiu a accentuat importanța alegerii unui număr de 28 din cele „100 de puncte” incluse în reforma bugetară, pentru a atinge obiectivele stabilite. El a subliniat, de asemenea, că măsurile prioritare vizează reducerea cheltuielilor din structurile statului, dar și creșterea impozitelor, așa cum sugerează finanțatorii internaționali ai României.
Provocările politice și sociale
În timpul discuțiilor, s-a evidențiat diversitatea ideologică a partidelor, unele dintre ele fiind orientate către ajutorarea celor defavorizați, în timp ce altele pun accent pe sprijinul pentru sectorul privat. Anastasiu a subliniat necesitatea unui premier care să asculte și să colaboreze cu toate părțile implicate pentru a dezvolta un plan eficient care să fie acceptat pe scară largă.
El a menționat că, deși reducerile privilegiilor bugetarilor au fost discutate, impactul lor asupra PIB-ului este relativ mic. Totuși, aceste inechități trebuie să dispară pentru a îmbunătăți percepția publicului și a asigura un sistem mai echitabil.
Măsuri discutate pentru reducerea deficitului
Dragoș Anastasiu a subliniat necesitatea de a face ajustări fiscale pentru a răspunde cerințelor celor care finanțează economia. El a afirmat că, dintr-un „meniu” de opțiuni, trebuie să se aleagă ajustări de taxe, chiar și în contextul unei posibile recesiuni.
Una dintre provocările majore este gestionarea celor 14.703 șantiere din România, care sunt esențiale, dar nu pot fi toate finanțate simultan. Anastasiu a subliniat necesitatea de a prioritiza investițiile, afirmând că, deși se caută soluții pentru a evita blocarea șantierelor, anumite proiecte ar putea fi întârziate sau suspendate temporar.
Propuneri de ajustări fiscale
Referitor la taxa pe tranzacțiile bancare, Anastasiu a explicat că ideea era de a aplica o taxă mică pe un număr mare de tranzacții, estimând că ar putea genera venituri semnificative. Totuși, mediul bancar a respins această propunere, considerând-o complicată. Anastasiu a subliniat importanța găsirii de noi surse de venituri, având în vedere că România are „puțini contributori și foarte mulți beneficiari”.
El a insistat că este necesară o decizie politică pentru a asigura că toți cetățenii contribuie la sistemul de sănătate, inclusiv pensionarii, pentru a aborda deficitul bugetar. Această abordare ar putea ajuta la stabilizarea situației financiare a țării.
Măsuri discutate de partide pentru reducerea deficitului
În contextul discuțiilor despre reducerea deficitului, Dragoș Anastasiu a subliniat necesitatea implementării unor ajustări fiscale. El a evidențiat importanța ca toți cetățenii să contribuie, menționând că cei vulnerabili ar trebui să primească ajutoare, dar fără a se promova ideea de servicii gratuite.
Anastasiu a propus eliminarea plafonării la energie, dar a subliniat că este esențial să se găsească soluții pentru a sprijini persoanele vulnerabile în plata facturilor. „Cine nu-și permite trebuie să fie ajutat, în timp ce cei care se află peste un anumit prag de trai ar trebui să plătească o sumă rezonabilă”, a declarat el.
Omul de afaceri a exprimat, de asemenea, că mediul de afaceri nu își dorește o „taxă de solidaritate”, subliniind că cei care câștigă mai mult plătesc deja mai mult. El a explicat că cota unică de impozitare nu înseamnă o povară egală pentru toți, ci că cei cu venituri mai mari contribuie proporțional mai mult.
„A existat o propunere clară din partea unui partid de a introduce o impozitare progresivă, unde cei care câștigă mai mult să plătească mai mult. Aceasta ar putea fi prima etapă înainte de a implementa un impozit progresiv”, a adăugat Anastasiu, afirmând că mediul de afaceri a acceptat că este necesară creșterea impozitelor pentru a reduce deficitul.