Taxarea Inversă Generalizată: Impact Asupra Colectării TVA
Consultantul fiscal Mariana Vizoli, fost director în Ministerul Finanțelor, atrage atenția asupra riscurilor asociate cu implementarea taxării inverse generalizate ca măsură de creștere a veniturilor bugetare. Aceasta afirmă că argumentele în favoarea acestui mecanism sunt adesea nefundamentate și pot conduce la probleme grave în colectarea TVA.
Vizoli explică că, în cazul taxării inverse generalizate, TVA nu mai este colectat pe fiecare verigă a lanțului de tranzacții. Dacă ultima verigă este o firmă care intră în faliment, TVA-ul colectat anterior ar putea fi pierdut definitiv. În plus, firmele care nu au lichidități suficiente pentru a plăti TVA-ul către buget la momentul intrării în insolvență riscă să își piardă datoriile, inclusiv cele către stat.
Experta subliniază că sistemul de plăți fracționate, folosit în prezent, asigură colectarea TVA de la fiecare verigă a lanțului de tranzacții, nu doar de la consumatorul final. Aceasta a înlocuit vechiul sistem de impozitare pe circulația mărfurilor, care se baza pe colectarea TVA doar la ultima verigă.
România a avut o experiență similară în 2007, când a implementat taxarea inversă pentru toate importurile de bunuri din afara Uniunii Europene. La scurt timp, autoritățile au observat o scădere drastică a veniturilor din TVA din cauza fraudei, ceea ce a dus la eliminarea măsurii. Vizoli avertizează că, în cazul aplicării taxării inverse generalizate, s-ar putea repeta aceleași probleme de fraudă și pierderi de venituri la bugetul de stat.
În concluzie, taxarea inversă generalizată ar putea conduce la o presiune semnificativă asupra sistemului de colectare a TVA, afectând astfel stabilitatea financiară a bugetului de stat și punând în pericol activitatea a peste 600.000 de firme.
Impactul taxării inverse generalizate asupra colectării TVA
Taxarea inversă generalizată ar avea un impact semnificativ asupra colectării TVA, deoarece ar implica renunțarea la colectarea acestei taxe de la marii contribuabili, aproximativ 2.000, și ar transfera responsabilitatea către peste 600.000 de operatori economici din sistemul retail. Această schimbare ar putea conduce la un colaps al sistemului fiscal, fiind imposibil de controlat și necesitând un aparat de control imens.
Mariana Vizoli a subliniat că pierderea veniturilor de la marii contribuabili pe relația B2B și dependența de veniturile colectate de la consumatorii finali ar putea genera un gol de venituri. Deși există și mari contribuabili printre cei 600.000 de operatori economici, majoritatea sunt detaliști care nu sunt mari contribuabili, ceea ce complică și mai mult situația.
Piața neagră și taxarea inversă
Piața neagră ar putea fi favorizată de implementarea taxării inverse, având în vedere că exemplele anterioare, cum ar fi importurile care au trecut pe taxare inversă la aderarea României, au demonstrat că neplata TVA în vamă a dus la plasarea bunurilor pe piața neagră fără nicio fiscalizare. Aceasta este o problemă recunoscută de organele vamale.
Consecințele pentru furnizorii de utilități
Cea mai importantă consecință a taxării inverse generalizate ar fi resimțită la furnizorii de utilități, precum cei de energie electrică, gaze și apă. În prezent, aceștia primesc facturi cu TVA la achiziții, ceea ce le permite să scadă această taxă din cea colectată. În noul sistem, marii distribuitori ar primi facturi fără TVA, dar ar colecta TVA de la populație, ceea ce le-ar pune o mare presiune financiară, având în vedere rata mare de neîncasare a facturilor de la consumatori.
Acest lucru ar obliga societățile să finanțeze TVA colectată din resurse proprii până la încasarea de la persoanele fizice, iar practica de a vinde creanțele neîncasate după aproximativ 6 luni este deja o realitate în acest domeniu.
