Nazare: Relația cu Comisia Europeană devine mai rezervată
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat reluarea dialogului cu oficialii Direcției Generale pentru Afaceri Economice și Financiare (DG ECFIN) a Comisiei Europene, evidențiind o schimbare semnificativă în atmosfera discuțiilor și în percepția instituției asupra capacității României de a-și crește veniturile și de a reduce credibil cheltuielile. Aceasta este o evoluție importantă, având în vedere că poziția Comisiei este acum mult mai rezervată comparativ cu trecutul.
Nazare a subliniat că deficitul de încredere acumulat în ultimii ani a lăsat o amprentă puternică asupra relației cu Comisia Europeană. În cadrul discuțiilor, s-a făcut o evaluare a cerințelor adresate României de către Comisie, care nu au fost abordate adecvat în perioada recentă. De asemenea, s-a discutat despre recomandările Comisiei din 21 ianuarie 2025 și despre termenele nerespectate pentru adoptarea măsurilor necesare.
Ministrul a prezentat și măsurile incluse în programul de guvernare pentru 2025-2026, subliniind angajamentul coaliției de guvernare de a restabili echilibrele macroeconomice printr-o abordare centrată pe responsabilitate fiscală, începută odată cu preluarea mandatului de către premierul Ilie Bolojan.
Comisia Europeană a solicitat în repetate rânduri României să implementeze reforma fiscală prevăzută în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care include măsuri pentru reducerea deficitului bugetar. Aceste reforme ar fi trebuit să intre în vigoare pe 1 aprilie 2025, dar decizia politică de a amâna măsurile nepopulare a influențat implementarea lor.
Revenirea Dialogului cu Comisia Europeană
Ministrul Nazare a anunțat reluarea dialogului cu Comisia Europeană (CE) referitor la capacitatea României de a-și crește veniturile și de a reduce cheltuielile. Poziția CE este acum mult mai rezervată decât în trecut, ceea ce impune o atenție sporită din partea autorităților române.
Măsuri Fiscale și Ajustări Bugetare
În acest context, România trebuie să implementeze reforme fiscale menite să genereze o creștere a veniturilor cu 1,3 puncte procentuale din PIB, echivalentul a aproximativ 25 miliarde lei, în acest an. De asemenea, se preconizează o valoare anualizată de 1,7 puncte procentuale din PIB începând din 2026.
În decembrie, au fost adoptate, prin ordonanța cunoscută sub numele de „trenuleț”, măsuri fiscale care ar conduce la o creștere a veniturilor cu un impact de 0,4 puncte procentuale din PIB. Totodată, programul de guvernare prezentat de premierul Ilie Bolojan include un pachet de măsuri de ajustare bugetară, axat pe reducerea cheltuielilor bugetare. Cu toate acestea, măsurile de creștere a veniturilor nu par a se ridica la nivelul angajamentelor asumate față de CE.
