Declarațiile lui Dragoș Pîslaru despre riscurile financiare din PNRR
Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a afirmat că fiecare minister are pregătite fișele cu reformele necesare pentru cererea nr. 3 și cererea nr. 4, în contextul jaloanelor întârziate, pentru a preveni pierderile financiare din PNRR. El a subliniat că nu este momentul să ne plângem, comparându-se cu „ciobanul din Miorița”, ci este esențial să acționăm rapid.
„Am avut deja întâlniri esențiale pentru a pregăti reformele necesare, deoarece dorim să depunem următoarea cerere cât mai repede, având în vedere că putem obține până la 5 miliarde de euro. Timpul este esențial,” a declarat Pîslaru.
Ministrul a subliniat că, în această vară, Comisia Europeană va evalua stadiul proiectelor, iar România riscă să piardă fonduri dacă progresul fizic al obiectivelor nu atinge măcar 50% până în vara anului 2025. „Comisia Europeană a exprimat îngrijorări cu privire la faptul că România a contractat multe proiecte, dar nu reușește să le implementeze eficient,” a adăugat el.
Pîslaru a menționat că, în cazul în care nu se va reuși accesarea fondurilor PNRR, România va fi nevoită să caute alte surse de finanțare pentru proiecte. Cu toate acestea, el a asigurat că reformele sunt deja pregătite, subliniind importanța prioritizării proiectelor pentru a evita pierderi financiare suplimentare.
Riscurile pierderii fondurilor din PNRR
Ministrul Dragoș Pîslaru a subliniat riscurile semnificative pe care România le întâmpină în gestionarea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Până în prezent, țara a pierdut deja 10,77 milioane de euro aferente Cererii de plată numărul 2, iar perspectiva este alarmantă, cu o posibilitate de a pierde încă 7,8 miliarde de euro.
„Toată componenta de reforme a rămas neatinsă până acum. Am tras 10,7 miliarde, dar cu tot cu prefinanțarea. Cererea de plată nr. 1, de 1,7 miliarde, a fost aprobată integral, însă cererea nr. 2, cu o valoare de 2,8 milioane de euro, a avut o sumă inițial suspendată de 200 de milioane”, a declarat Pîslaru. El a evidențiat că dificultățile au apărut din incapacitatea de a semna contracte pentru construirea unor capacități de electrolizare, esențiale pentru introducerea hidrogenului în sistem.
„Acesta a fost primul semnal că lucrurile nu funcționează atât de bine”, a adăugat ministrul. În cererea de plată nr. 3, situația s-a agravat, cu o solicitare de 2,7 miliarde de euro și o suspendare de 870 de milioane din cauza unor jaloane problematice. Pîslaru a concluzionat că este imperativ să se acționeze pentru a nu pierde aceste fonduri esențiale pentru dezvoltarea țării.
