Tradiții și obiceiuri: Sărbătoarea Sfinților Petru și Pavel în România
Creștinii ortodocși sărbătoresc, în fiecare an, pe 29 iunie, pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel, figuri esențiale ale creștinismului, simboluri ale pocăinței și iertării. Această sărbătoare nu este marcată doar religios, ci și printr-o bogată încărcătură simbolică și populară.
În tradiția românească, ziua de 29 iunie este însoțită de numeroase obiceiuri și interdicții. Este considerată o zi de pomană pentru cei adormiți, iar femeile împărtășesc mâncare gătită și vase de lut cu apă. În această zi, nu se lucrează în gospodărie: nu se toarce, nu se spală și nu se aruncă gunoiul din casă. De asemenea, mărul nu se scutură pentru a proteja ogoarele de grindină.
Se spune că în această zi apar licuricii, scântei din biciul Sfântului Petru, care îi ghidează pe cei rătăciți. Din punct de vedere agrar, sărbătoarea marchează mijlocul verii agrare și începutul secerișului. Folclorul îl prezintă pe Sânpetru ca pe cel care „împarte hrana animalelor sălbatice” și „deschide cerul” în nopțile marilor sărbători.
În apropierea acestei sărbători este organizat Târgul de pe Muntele Găina, o manifestare culturală și etnografică cu rădăcini străvechi, care îmbină tradiția cu spectacolul și bucuria revederii.
