Bucureștiul și Riscul Seismic: O Realitate Îngrijorătoare
Bucureștiul este considerat una dintre cele mai vulnerabile capitale europene în fața riscurilor seismice. Conform datelor oficiale, aproximativ 800 de clădiri din capitală sunt recunoscute ca fiind vulnerabile în cazul unui cutremur, însă specialiștii estimează că numărul real al acestor clădiri se ridică la zeci de mii.
După cutremurul devastator din 1977, care a avut o magnitudine de 7.4 și a provocat distrugerea a peste 150.000 de apartamente, Bucureștiul este acum „mult mai puțin pregătit” pentru un asemenea eveniment. Chiar și fără un cutremur major, clădirile din București prezintă semne de degradare. Recent, s-au înregistrat incidente în care piese de balcon s-au desprins din diverse blocuri, fără a provoca, din fericire, victime, datorită absenței oamenilor pe stradă în acel moment.
Deși statisticile oficiale oferă o imagine sumară a situației, realitatea este mult mai alarmantă. În acest context, seria „Bucureștiul cu bulină roșie” își propune să expună motivele pentru care nu avem o evaluare clară a clădirilor vulnerabile la cutremur în oraș. În articolele anterioare și viitoare, cititorii pot afla cum să identifice clădirile cu risc seismic și cum s-au tranzacționat apartamente în clădiri vulnerabile la prețuri exorbitante, ajungând la peste 2.000 de euro pe metrul pătrat.
Expertize și Anomalii în Teren
Un exemplu relevant este blocul de la Câmpineanu 31, expertizat în 2004 și încadrat la Risc Seismic II. În contrast, blocurile de la numerele 29 și 33 nu au fost evaluate oficial și nu figurează în clasamentele de risc, deși sunt de același tip de construcție. Acest lucru ilustrează anomaliile din evaluările de risc seismic, care contribuie la incertitudinea privind siguranța locuințelor din București.
Seria de articole „Bucureștiul cu bulină roșie” continuă să exploreze aceste subiecte critice, oferind informații esențiale pentru locuitorii capitalei și contribuind la conștientizarea riscurilor seismice cu care se confruntă orașul.
Bucureștiul cu bulină roșie: Clădiri vulnerabile la cutremur
În București, multe clădiri au fost încadrate în diverse categorii de risc seismic, dar numărul exact al celor vulnerabile rămâne incert. De exemplu, sala Dalles, construită în 1960, a fost inclusă în 1998 la clasa de Risc Seismic II. Pe de altă parte, blocul de pe Nicolae Bălcescu 16, un hotel cu 9 etaje construit în 1935, este încadrat la Urgență 2.
Clădirile din centrul Bucureștiului continuă să fie o preocupare majoră. Pe Calea Victoriei, două blocuri construite în 1937, cu 5 etaje, au fost încadrate în 1993 la categoria „Urgență 2”. De asemenea, un bloc similar, construit în 1900, este încadrat la Clasa I de risc seismic. Aceste exemple subliniază diversitatea clădirilor vulnerabile din capitală.
Pe bulevardul Carol I, la numărul 25, o clădire de 2 etaje construită în 1910 este încadrată la Urgență 2 din 1993, în timp ce o altă clădire similară de la numărul 27 este încadrată la Clasa de Risc Seismic I. Este esențial ca locuitorii să fie informați cu privire la statutul clădirilor în care locuiesc.
Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) publică o listă actualizată a clădirilor expertizate, iar organizația Re:Rise a creat o hartă a Bucureștiului pentru a vizualiza riscurile seismice. Matei Sumbasacu, inginer constructor și fondator Re:Rise, a subliniat că locuitorii ar trebui să fie conștienți că riscurile se pot extinde și la clădirile similare care nu au fost încă expertizate.
Bucureștiul și Risc Seismic: O Problemă de Expertizare
În discuțiile despre vulnerabilitatea clădirilor din București la cutremure, experții subliniază un aspect important: „expertiza clădirilor este marcată de un grad mare de subiectivism”. Matei Sumbasacu, fondator al organizației Re:Rise, explică că evaluarea clădirilor se bazează pe două componente: una calitativă, care depinde de percepția expertului, și alta cantitativă, bazată pe calcule precise.
Andrei Teodorescu, inginer structurist la Atectural Engineering, evidențiază că evaluarea calitativă se bazează pe aprecierea expertului privind degradările clădirii și impactul acestora asupra stabilității structurale. Această subiectivitate poate influența clasificarea clădirilor, ceea ce generează confuzie. De exemplu, o clădire evaluată inițial în clasa I de risc seismic poate fi reclasificată ulterior în clase inferioare, afectând astfel credibilitatea întregului sistem de expertizare.
Consecințele Clasificării în Clasa I de Risc Seismic
Clasificarea unei clădiri în clasa I de risc seismic impune restricții semnificative, cum ar fi interdicția de a închiria apartamentele sau de a organiza evenimente. Matei Sumbasacu a subliniat că, în cazul în care stimulentele pentru experți nu sunt aliniate cu normele deontologice, acest lucru poate conduce la evaluări eronate.
Pe clădirile clasificate în clasa I de risc seismic se aplică buline roșii, un semn distinctiv care nu poate fi ascuns de proprietari, sub sancțiunea unor amenzi considerabile. Această situație este problematică, deoarece poate decredibiliza procesul de expertizare și, implicit, încrederea publicului în evaluările seismice.
Provocările Expertizării și Consolidării Clădirilor
Un alt aspect important este reluctanța proprietarilor de a iniția expertizarea și consolidarea clădirilor. Începând cu 2024, proprietarii pot contracta aceste lucrări prin votul majorității, ceea ce ar putea facilita procesul de consolidare a clădirilor vulnerabile. Totuși, această problemă necesită o abordare mai amplă pentru a încuraja proprietarii să acționeze în interesul siguranței lor și al comunității.
Bucureștiul cu bulină roșie: Vulnerabilitatea clădirilor la cutremur
În discuții recente, inginerul Valentin Archip a subliniat importanța conștientizării grave a situației de către proprietarii de clădiri vulnerabile. Fără implicarea acestora, inclusiv din punct de vedere financiar, problema clădirilor cu risc seismic va persista. „Nu pot să fac expertizarea unui imobil fără acordul proprietarilor, iar mulți dintre ei nu consideră necesar acest demers”, a explicat Archip.
Inginerul Andrei Teodorescu a adăugat că unii proprietari refuză consolidarea din teama de a nu rămâne fără case, temându-se că Primăria le-ar putea prelua imobilele. „Încerc să conving oamenii că riscurile sunt reale și că situația poate deveni extrem de gravă”, a afirmat Teodorescu.
În plus, inginerul a menționat că proprietarii din zone centrale ale Capitalei ar trebui să fie mai deschiși la ideea de consolidare, având în vedere că aceasta poate crește semnificativ valoarea imobilelor. „Un imobil încadrat la Risc Seismic I valorează acum 10 lei, însă după consolidare, ar putea ajunge la 20 sau 30 lei. Siguranța oamenilor trebuie să fie prioritară”, a subliniat Teodorescu.
Chiar dacă toți proprietarii ar decide să înceapă demersurile de consolidare, expertiza clădirilor ar ramâne o provocare. „Numărul clădirilor care nu au fost expertizate corespunzător este foarte mare. Chiar dacă s-ar avea resursele financiare, nu sunt suficienți experți care să evalueze toate imobilele”, a concluzionat Andrei Teodorescu.
Astfel, problema clădirilor vulnerabile la seism rămâne una complexă, ce necesită o abordare serioasă și cooperarea tuturor părților implicate pentru a asigura siguranța locuitorilor din București.
Bucureștiul cu bulină roșie: Evaluarea clădirilor vulnerabile la cutremur
În contextul riscurilor seismice, inginerii subliniază importanța unei evaluări detaliate a clădirilor din București. O nouă Lege, adoptată în 2022, obligă primarii să implementeze un program amplu de inspecție vizuală a clădirilor, având ca scop identificarea celor vulnerabile în fața cutremurelor.
Evaluarea vizuală presupune o procedură simplificată, în care experții analizează rapid starea clădirilor, fără a intra în locuințele cetățenilor. Această metodă ia în considerare mai multe criterii, inclusiv efectele cutremurelor anterioare, rezultatele cercetărilor de specialitate și evoluția normativelor tehnice de proiectare seismică.
Este esențial de menționat că evaluarea vizuală nu va clasifica clădirile în funcție de riscul seismic, ci servește ca metodă de inventariere a celor vulnerabile. Până în prezent, au fost rapid evaluate 46 de clădiri în cadrul unui proiect pilot. Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) lucrează în prezent la achiziția de servicii pentru evaluarea rapidă a 20.000 de clădiri din București, un proces ce se estimează că va dura 4 ani, începând din martie 2025.