Negocieri privind prelungirea termenului de închidere a centralelor pe cărbune
România se află în discuții cu Comisia Europeană pentru a obține o prelungire de cinci ani a termenului de închidere a centralelor pe cărbune. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a subliniat că, fără această prelungire, țara va fi pusă într-o situație energetică foarte dificilă.
„Fac licitația pentru centralele pe gaz, care să înlocuiască activitatea centralelor pe cărbune, pe care dorim să le punem în conservare, nu să le închidem. Nu vreau să le închidem, ca să fie foarte clar”, a declarat Ivan. El a menționat că, în prezent, se pregătesc două licitații pentru aceste centrale.
Ministrul a recunoscut că România trebuie să închidă centralele pe cărbune până la 31 decembrie 2025, altfel riscă să piardă un jalon important din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ceea ce ar putea însemna o penalitate de aproape două miliarde de euro.
„Fac tot ce ține de mine ca să negociez în această perioadă cu argumente foarte clare. Am mare încredere că, împreună cu ministrul Fondurilor Europene, vom reuși să-i convingem să păstrăm active aceste grupuri încă cinci ani”, a adăugat Ivan, subliniind importanța energiei produse de centralele pe cărbune pentru sistemul energetic național.
Negocieri dificile la Bruxelles pentru industria cărbunelui din România
Ministrul Energiei a subliniat importanța negocierilor în desfășurare la Bruxelles, avertizând că România se află într-o situație complicată în ceea ce privește sectorul cărbunelui. „Altfel, vom fi puși într-o situație foarte dificilă!” a declarat oficialul, subliniind necesitatea găsirii unei soluții viabile pentru a susține producția de energie pe bază de cărbune.
În cadrul discuțiilor, s-a evidențiat că introducerea în sistem a 1,400 de megawați prin centralele pe gaz ar necesita un interval de timp considerabil, estimat la minimum 22 de luni, în cel mai optimist scenariu. „Trebuie să fim realiști,” a adăugat ministrul, referindu-se la stadiul actual al proiectelor energetice, care se află abia la începutul procesului de licitație publică.
Aceste aspecte subliniază provocările cu care se confruntă România în contextul tranziției energetice și necesitatea unor negocieri eficiente pentru a asigura stabilitatea sectorului energetic național.
