Mutația genetică care crește vulnerabilitatea oamenilor la cancer
Cercetările efectuate de Centrul pentru Cancer UC Davis Comprehensive din Statele Unite au descoperit o modificare evolutivă care explică de ce anumite celule imunitare ale oamenilor sunt mai puțin eficiente în lupta împotriva tumorilor solide, comparativ cu primatele non-umane. Această descoperire ar putea conduce la dezvoltarea unor tratamente mai eficiente împotriva cancerului.
Un studiu publicat în revista Nature Communications a identificat o diferență genetică subtilă în structura unei proteine imunitare, numită ligand Fas (FasL), între oameni și primatele non-umane. Această mutație genetică face ca proteina FasL să fie vulnerabilă la dezactivarea de către plasmină, o enzimă asociată cu tumorile. Această vulnerabilitate pare a fi specifică oamenilor și nu a fost observată la primate, precum cimpanzeii.
Conform dr. Jogender Tushir-Singh, autorul principal al studiului, „mutația evolutivă din FasL ar fi putut contribui la mărirea dimensiunii creierului la oameni, dar, în contextul cancerului, a fost un compromis nefavorabil, deoarece această mutație oferă anumitor tumori un mijloc de a dezarma părți ale sistemului nostru imunitar.”
Impactul mutației asupra sistemului imunitar
FasL este o proteină de pe membrana celulelor imunitare care induce moartea celulară programată, numită apoptoză. Celulele imunitare activate, inclusiv terapia cu celule CAR-T, folosesc apoptoza pentru a distruge celulele canceroase. Echipa de la UC Davis a descoperit că o modificare evolutivă a unui aminoacid în genele umane face ca FasL să fie mai sensibilă la degradarea de către plasmină, care este frecvent prezentă în tumorile solide agresive, cum ar fi cancerul de sân triplu negativ, cancerul de colon și cancerul ovarian.
Astfel, chiar și în condițiile activării celulelor imunitare umane împotriva celulelor tumorale, FasL poate fi neutralizată de mediul tumoral, diminuând semnificativ eficiența imunoterapiilor. Aceste descoperiri oferă o explicație pentru eficiența terapiilor cu celule CAR-T în cancerele de sânge, dar eșecul acestora în cazul tumorilor solide, deoarece cancerele de sânge nu depind de plasmină pentru metastazare.
Posibile soluții pentru îmbunătățirea tratamentului
Studiul sugerează că blocarea plasminelor sau protejarea FasL de degradarea structurală poate restabili capacitatea acesteia de a ucide celule canceroase. Această constatare ar putea deschide noi direcții pentru îmbunătățirea imunoterapiilor oncologice. Combinând tratamentele actuale cu inhibitori de plasmină sau anticorpi care protejează FasL, cercetătorii ar putea stimula răspunsurile imune la pacienții cu tumori solide.
„Oamenii au o rată semnificativ mai mare de cancer decât cimpanzeii”, a concluzionat dr. Tushir-Singh, evidențiind importanța acestor descoperiri în înțelegerea și combaterea cancerului uman.
Mutația genetică care crește vulnerabilitatea la cancer
O recentă cercetare a scos la iveală o mutație genetică „subtilă” care îi face pe oameni mai predispuși la cancer. Această descoperire este deosebit de relevantă în contextul comparativ cu alte primate, subliniind diferențele genetice care pot influența susceptibilitatea la această maladie.
Imunoterapia și învățăturile din studierea primatelor
Experții consideră că există încă multe aspecte neexplorate în ceea ce privește primatele, care ar putea contribui la îmbunătățirea strategiilor de imunoterapie împotriva cancerului uman. Dr. Tushir-Singh a menționat că „această descoperire reprezintă un pas important către adaptarea și îmbunătățirea tratamentelor imunoterapice pentru acele tipuri de cancer influențate de plasmină, care până acum au fost greu de tratat”.
