Impactul măsurilor fiscale asupra deficitului bugetar al României
România implementează cele mai ambițioase măsuri de consolidare fiscală de la Marea Criză Financiară, ca răspuns la deteriorarea finanțelor publice. Conform analizei ING Bank România, impactul pe termen scurt se va resimți printr-o inflație ridicată și o creștere economică modestă, estimată la doar 0,3% în acest an.
Guvernul Bolojan a anunțat măsuri menite să corecteze deficitul bugetar, care a atins un nivel record de 9,3% din PIB anul trecut. Aceste măsuri sunt esențiale pentru a opri derapajul fiscal, care se îndreaptă din nou spre 9% din PIB în acest an, conform ING Bank.
Detalii despre măsurile fiscale
Pachetul fiscal recent adoptat include creșterea TVA cu 2 puncte procentuale, majorarea accizelor și dublarea taxei pe bănci. De asemenea, vor fi introduse contribuții de sănătate pentru pensiile de peste 3.000 de lei, iar impozitul pe dividende va fi majorat de la 10% la 16% de anul viitor.
Pe partea de cheltuieli, înghețarea pensiilor și salariilor din sectorul public va avea un impact estimat de 1,5% din PIB. Aceste măsuri, alături de tăierea investițiilor publice cu 0,5% din PIB, sunt menite să sprijine corecția deficitului.
Provocările și perspectivele economice
Economiștii ING subliniază că, deși ajustările fiscale vor aduce provocări precum creșterea economică lentă și posibile pierderi de locuri de muncă, beneficiile pe termen lung includ o economie mai stabilă și finanțe publice sustenabile. De asemenea, sondajele de specialitate indică o deteriorare a încrederii consumatorilor, iar rata șomajului, în prezent de aproximativ 5,5%, ar putea crește spre 6%.
Impactul măsurilor fiscale asupra deficitului din UE
Conform analizei realizate de ING Bank, deficitul României rămâne la un nivel ridicat, estimat la 7,5% din PIB pentru anul curent, depășind ținta de 7%. Totuși, se preconizează o scădere a deficitului la 6,4% în anul următor.
Creșterea economică și inflația
Economiștii băncii olandeze avertizează că economia ar putea experimenta stagnare în 2025, cu riscuri de recesiune ușoară în cazul apariției unor șocuri suplimentare. Creșterea economică estimată pentru anul viitor este de 1,7%, o revizuire în scădere față de prognoza anterioară de 2,2%.
Se estimează că inflația va accelera din cauza creșterii TVA-ului și a eliminării plafoanelor la energie, ajungând de la 5,7% la peste 8% în perioada septembrie-octombrie. Aceasta se va menține la un nivel ridicat timp de 12 luni, cu o proiecție de 4% la finele anului viitor, depășind astfel ținta BNR de maximum 3,5%.
Politica monetară a BNR
Banca Națională a României va menține ratele de dobândă neschimbate până în al doilea trimestru al anului viitor, urmând să introducă reduceri treptate ale ratei cheie, până la 5,5% până la finele lui 2026. Această decizie este influențată de inflația ridicată și de necesitatea de a răci economia prin măsuri fiscale stricte.
Concluzie
În concluzie, măsurile fiscale adoptate pentru reducerea deficitului pot avea un impact semnificativ asupra creșterii economice și inflației. Traiectoria deficitului va rămâne un aspect crucial de monitorizat în perioada următoare, iar execuția corectă a acestor măsuri ar putea aduce efecte pozitive pe termen lung.
Impactul Măsurilor Fiscale asupra Deficitului din România
Economiștii ING subliniază că, în prezent, guvernul român a întreprins măsuri pentru a reduce deficitul pe termen mediu. Deși datoria publică a crescut semnificativ, de la 35% din PIB la finele anului 2019, la 55% la finele anului trecut, se estimează că aceasta va continua să crească până la 60-63% din PIB în 2026. Aceasta este o îmbunătățire față de prognoza anterioară, care indica o traiectorie spre 70% din PIB.
Interesul investitorilor pentru obligațiunile guvernamentale românești s-a intensificat, iar randamentele au scăzut, pe fondul așteptărilor de reducere a nevoilor de împrumut și diminuării riscurilor de retrogradare. Cu toate acestea, deficitul de cont curent rămâne ridicat, estimându-se la 7,5-8% din PIB în acest an, după ce anul trecut a atins 8,3%. Pe termen lung, se preconizează o scădere a acestuia la 6,5-7% din PIB în 2026.
Riscuri și Provocări în Execuția Măsurilor Fiscale
Un deficit ridicat al contului curent reprezintă o vulnerabilitate pentru România, care importă mai mult decât exportă, în special în perioadele de boom al consumului. Măsurile fiscale ar putea ajuta la o ușoară reducere a deficitului extern prin răcirea cererii de importuri, însă îmbunătățirile așteptate sunt relativ modeste.
România are șanse mari să evite retrogradarea ratingului suveran în categoria nerecomandată investițiilor, ceea ce ar putea conduce la o creștere a costurilor de finanțare. Pachetul fiscal recent a atenuat aceste îngrijorări, dar execuția acestuia va fi esențială pentru a preveni reaprinderea temerilor privind retrogradarea. Economiștii ING sugerează că, dacă măsurile sunt implementate corect, România ar putea beneficia de o revizuire pozitivă a perspectivei de rating.
Concluzie
Deși guvernul a inițiat pași spre reducerea deficitului, provocările rămân semnificative, inclusiv presiuni din partea sindicatelor și a altor grupuri. Succesul măsurilor fiscale depinde de execuția lor eficientă și de stabilitatea politică a țării.
Impactul măsurilor fiscale asupra deficitului din România
Economiștii de la ING avertizează asupra riscurilor asociate cu implementarea măsurilor fiscale destinate reducerii deficitului bugetar din România. Aceștia subliniază că, deși coaliția de guvernământ are o majoritate solidă, tensiunile interne pot duce la diluarea politicilor fiscale, cu posibile excepții și amânări ale etapelor planificate.
Un alt risc semnificativ este capacitatea administrativă limitată de a colecta taxele majorate și de a menține cheltuielile sub control. Aceste provocări pot afecta negativ consumatorii și pot duce la o încetinire a PIB-ului, mai ales dacă gospodăriile își reduc drastic cheltuielile sau companiile își taie investițiile. În cel mai pesimist scenariu, România ar putea intra într-o recesiune tehnică, ceea ce ar afecta veniturile fiscale și ar complica atingerea obiectivelor de deficit, creând o capcană a autocorecției fiscale.
Oportunitățile unei execuții corecte
Pe de altă parte, ING menționează că succesul în implementarea măsurilor fiscale ar putea duce la o ieșire din această perioadă de ajustare pe o bază mai solidă. Aceasta ar include deficite în scădere, inflație sub control și o economie pregătită pentru o accelerare, susținută de proiectele finanțate de Uniunea Europeană. Credibilitatea pachetului fiscal este întărită de alinierea cu standardele UE, ceea ce crește șansele de implementare eficientă.
În plus, consolidarea fiscală vine însoțită de planuri de reforme structurale, inclusiv revizuirea pensiilor speciale, reducerea agențiilor de stat ineficiente și îmbunătățirea guvernanței companiilor de stat. Aceste măsuri ar putea conduce la un sector public mai suplu și mai eficient.
Dacă România reușește să abordeze problemele cronice care îi afectează flexibilitatea fiscală și să îndeplinească obiectivele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), atunci potențialul de creștere economică s-ar putea îmbunătăți. Aceasta ar permite economiei să crească mai rapid fără a genera inflație, conform analiștilor ING.
