Perspectiva negativă a ratingului României menținută de S&P
Agenția de evaluare financiară S&P a reconfirmat calificativul „BBB-/A-3” pentru România, atât pe termen lung, cât și scurt, în monedă străină și locală, menținând totodată o perspectivă negativă. Această decizie intervine în urma măsurilor fiscale adoptate de Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan.
România se află pe ultima treaptă de rating recomandată investitorilor, deasupra categoriei junk, conform evaluărilor agențiilor Fitch, Moody’s și S&P. Deși autoritățile anunță că măsurile fiscale vor contribui la reducerea deficitului, S&P subliniază riscurile continue la adresa finanțelor publice, chiar și în contextul acestor măsuri de consolidare fiscală.
În plus, agenția și-a redus proiecțiile de creștere a PIB-ului, estimând o creștere de doar 0,3% în 2025 și 1,3% în 2026, în contextul provocărilor economice actuale. De asemenea, inflația în România rămâne printre cele mai ridicate din Europa Centrală și de Est, ceea ce complică și mai mult situația economică a țării.
Perspectiva negativă a ratingului României, menținută de agenția S&P
Agenția de evaluare financiară S&P a decis să mențină perspectiva ratingului României la negativă, în ciuda măsurilor de consolidare fiscală anunțate de Guvernul condus de Ilie-Gavril Bolojan. Această decizie reflectă opinia agenției că riscurile legate de finanțele publice ale României vor rămâne ridicate în anii următori.
S&P a avertizat că ratingurile ar putea fi reduse în următorii doi ani dacă traiectoria de consolidare fiscală a României se abate semnificativ de la așteptările agenției. Această situație ar putea apărea în cazul în care măsurile de consolidare implementate de Guvern se dovedesc a fi insuficiente sau dacă o creștere economică slabă le împiedică eficacitatea.
De asemenea, agenția a menționat că o creștere semnificativă a datoriilor externe sau deteriorarea condițiilor de finanțare pentru deficitul fiscal persistent ar putea duce la o revizuire negativă a ratingului. S&P a subliniat că o corecție fiscală ineficientă sau întârzierile în plata fondurilor europene către România ar putea contribui la o astfel de decizie.
Pe de altă parte, S&P a precizat că perspectiva ratingului ar putea fi revizuită la stabilă dacă deficitele externe și fiscale ale României se reduc substanțial, susținute de o revenire a creșterii economice.
Perspectiva ratingului României menținută la negativă de S&P
Agenția de rating S&P a decis să mențină perspectiva ratingului României la negativă, în ciuda măsurilor recente adoptate de Guvernul condus de prim-ministrul Bolojan. Aceasta evidențiază riscurile economice și politice care ar putea afecta agenda ambițioasă a guvernului.
În acest context, S&P subliniază faptul că deficitele bugetare ale României rămân mari, iar corecția fiscală, deși necesară, va afecta în continuare economia. Previziunile agenției indică o încetinire semnificativă a creșterii economice, cu proiecții de 0,3% pentru 2025 și 1,3% pentru 2026.
De asemenea, inflația în România este printre cele mai ridicate din regiune, iar creșterea prețurilor la energie electrică și măsurile fiscale, inclusiv majorarea TVA-ului, sunt așteptate să împingă inflația spre 9% în următoarele luni. Aceste condiții dificile pun presiune asupra Băncii Naționale a României, care ar putea fi nevoită să mențină o politică monetară restrictivă.
În ciuda acestor provocări, se estimează că măsurile de reformă fiscală adoptate de noul guvern vor contribui la deblocarea fondurilor europene, esențiale pentru susținerea creșterii economice și a stabilității financiare a țării.
Perspectiva negativă a ratingului României menținută de Agenția S&P
Agenția de evaluare financiară S&P a decis să mențină perspectiva ratingului României la negativă, în ciuda măsurilor implementate de Guvernul condus de prim-ministrul Ilie-Gavril Bolojan. Acest lucru subliniază riscurile politice persistente legate de agenda de reformă și corecția fiscală propuse de noul guvern.
În ciuda sprijinului majoritar din Parlament și a mandatului puternic al prim-ministrului Bolojan, există îngrijorări cu privire la coeziunea coaliției guvernamentale și la implementarea efectivă a reformelor necesare. Actuala coaliție este formată din patru partide, iar viitorul agendei de reformă este incert, mai ales în perspectiva alegerilor parlamentare planificate pentru sfârșitul anului 2028.
S&P a revizuit prognozele de creștere economică pentru România, reducându-le la 0,3% pentru acest an, în contextul unei cereri interne care a încetinit. Această situație a fost influențată de evoluțiile pe piața muncii și de cererea externă scăzută, în special din partea principalilor parteneri comerciali ai României din Uniunea Europeană.
În concluzie, menținerea perspectivei negative a ratingului României de către S&P reflectă preocupările legate de stabilitatea politică și de implementarea reformelor economice, aspecte esențiale pentru viitorul economic al țării.
Agenția S&P menține perspectiva ratingului României la negativă
Agenția de evaluare financiară S&P a decis să păstreze perspectiva ratingului României la nivel negativ, în ciuda măsurilor implementate de Guvernul Bolojan. România se află sub procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene din 2020, iar multe etape ale Planului de Deficit Restrâns (RRP) au fost ratate anterior, provocând întârzieri în accesarea fondurilor europene.
Fondurile europene disponibile pentru România, în cadrul actualului Cadru Financiar Multianual 2021-2027 și a Mecanismului de Redresare și Reziliență (RRF), se ridică la aproximativ 44 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă peste 12% din PIB-ul estimat pentru 2025. Aceste fonduri sunt esențiale pentru investiții în sectoare precum tranziția energetică, transporturile și asistența medicală.
În ciuda eforturilor de corecție fiscală, deficitele bugetare ale României se preconizează că vor rămâne ridicate în următorii ani. Se estimează că deficitele vor scădea sub 6% până în 2028, dar datoria publică netă ar putea depăși 60% din PIB în aceeași perioadă. De asemenea, nivelurile inflației, deja printre cele mai ridicate din regiune, sunt așteptate să crească, atingând aproximativ 9% în următoarele luni.
Măsurile de corecție fiscală recente vizează reducerea deficitelor bugetare, incluzând atât creșteri de impozite, cât și reduceri ale cheltuielilor publice. Printre acestea se numără reducerea investițiilor publice nefinanțate de UE și majorări ale accizelor și cotelor de TVA. Aceste măsuri sunt esențiale pentru a stabiliza situația fiscală a țării, dar agenția S&P continuă să exprime îngrijorări cu privire la sustenabilitatea acestor eforturi pe termen lung.
Perspectiva negativă a S&P pentru ratingul României
Agenția de rating S&P a decis să mențină perspectiva ratingului României la negativă, în ciuda măsurilor implementate de Guvernul condus de prim-ministrul Bolojan. Această decizie vine pe fondul unei datorii publice care este prognozată să atingă aproape 60% din PIB până la sfârșitul anului și a unor deficite fiscale persistente.
În opinia S&P, măsurile de consolidare fiscală adoptate de guvernul anterior nu au avut un impact semnificativ asupra reducerii deficitului în acest an, ceea ce a determinat agenția să monitorizeze eficacitatea noilor măsuri. Perspectivele fiscale post-2027 rămân incerte, în special având în vedere că prim-ministrul Bolojan se va retrage la sfârșitul anului 2026, conform unui acord cu PSD.
Deși Comisia Europeană a recunoscut că ajustările fiscale sunt suficiente pentru ca România să înceapă să primească fonduri din cadrul RRF, datoria publică netă va continua să crească, depășind 60% din PIB până în 2027. Această situație va necesita o dependență sporită de piețele internaționale pentru finanțare, iar cheltuielile cu dobânzile ar putea ajunge în medie la un procent ridicat din veniturile guvernamentale în perioada 2025-2028.
Perspectiva Ratingului României Menținută la Negativă de Agenția S&P
Agenția de rating S&P a decis să păstreze perspectiva ratingului României la nivel negativ, în ciuda măsurilor implementate de Guvernul Bolojan. Această decizie reflectă preocupările legate de evoluția economică a țării, inclusiv de deficitul comercial și inflație.
Deficitul comercial de bunuri este așteptat să rămână puțin sub 9% din PIB în următorii ani, ceea ce indică o cerere internă ridicată și probleme persistente de competitivitate. În plus, se estimează că datoria externă netă a României va crește, atingând aproximativ 49% din deficitul contului curent.
Inflația rămâne un alt aspect critic, cu un nivel de 5,8% în iunie, iar prognozele sugerează o creștere rapidă, posibil până la aproape 9% în următoarele luni. Această creștere este influențată de majorările de prețuri la energie, creșterile accizelor și deprecierea leului românesc. Se preconizează că inflația va depăși ținta BNR de 2,5% pentru cel puțin următorii doi ani.
Pentru Banca Națională a României (BNR), aceste condiții inflaționiste reprezintă o provocare, iar agenția se așteaptă să mențină ratele dobânzilor stabile în perioada următoare. De asemenea, BNR a intervenit pe piața valutară pentru a atenua volatilitatea cursului de schimb, reușind să-și reconstituie o parte din rezervele valutare prin emisiuni de obligațiuni externe și fluxuri de fonduri din Uniunea Europeană.
În concluzie, menținerea perspectivei negative a ratingului României de către S&P subliniază preocupările legate de stabilitatea economică și riscurile inflaționiste, într-un context de măsuri guvernamentale insuficiente pentru a ameliora aceste probleme.
Agenția S&P menține perspectiva negativă pentru ratingul României
Agenția de rating S&P a decis să păstreze perspectiva ratingului României la nivel negativ, în ciuda măsurilor adoptate de Guvernul Bolojan. Această decizie reflectă îngrijorările legate de stabilitatea financiară a țării, în contextul expunerii ridicate a sectorului bancar la creditarea în construcții și imobiliare.
De asemenea, nivelul tot mai mare de îndatorare al firmelor și ponderea considerabilă a împrumuturilor în valută sunt factori care ar putea influența negativ această stabilitate. În ciuda acestora, ratele de capital și lichiditate rămân sănătoase, însă îngrijorările cu privire la intermedierea financiară, care se menține la aproximativ 23% din PIB, continuă să persiste.
