Austeritate extremă în România: Guvernul ia măsuri drastice
România se confruntă cu un program de austeritate severă, descris ca fiind cel mai amplu de la criza financiară încoace. Conform publicației germane Frankfurter Allgemeine Zeitung, guvernul român „trage frâna de urgență din cauza vistieriei goale”, având de redus cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, care a atins 9,3% din PIB anul trecut.
Începând din luna august, se vor implementa creșteri semnificative ale taxelor, accizelor și impozitelor, alături de reduceri de cheltuieli și promisiuni de tăieri de privilegii. Aceste măsuri sunt menite să contribuie la o consolidare bugetară, având scopul de a reduce deficitul la 8% în acest an.
Publicația avertizează că aceste măsuri vor avea un impact dureros asupra cetățenilor, iar economiștii se așteaptă ca ele să afecteze și mai mult creșterea economică deja slabă, să crească inflația și, posibil, șomajul. În plus, nu se preconizează creșteri pentru pensii, ajutoare sociale sau salarii din sectorul public până în 2026, pentru a controla cheltuielile publice.
Premierul Ilie Bolojan, care conduce o coaliție formată din patru partide, se confruntă cu provocări interne legate de politica de austeritate. Deși este hotărât în implementarea acestor măsuri, în cadrul coaliției deja se conturează tendințe de distanțare față de aceste politici. Protestele cetățenilor și opoziția care a depus o moțiune de cenzură complică și mai mult situația politică, evidențiind instabilitatea care ar putea afecta agenda ambițioasă a guvernului.
Austeritate extremă în România
Publicația germană Frankfurter Allgemeine Zeitung subliniază faptul că România se confruntă cu o austeritate extremă, în condițiile în care guvernul a decis să aplice măsuri fiscale drastice. Vicepremierul Dragoș Anastasiu, descris ca un simbol al procesului de reformă, a fost nevoit să demisioneze în urma unui scandal de corupție legat de mită.
Perspective economice sumbre
Perspectivele economice pentru România rămân negative, cu o creștere economică minimă anticipată pentru acest an. Se estimează că inflația va crește, iar economia va stagna, cu efecte limitate asupra deficitului de cont curent. În acest context, românii ar putea utiliza economiile personale pentru a stimula consumul, care a fost o componentă esențială a creșterii economice în anii anteriori.
Investiții străine în ciuda dificultăților
Deși datoria publică este așteptată să crească în 2025 și Banca Națională va menține dobânda-cheie la 6,5%, investitorii străini continuă să împrumute statul român. Aceștia sunt atrași de randamentele obligațiunilor, care sunt mai ridicate comparativ cu cele din alte țări europene, precum Germania.
