Administrația președintelui Donald Trump a inițiat o campanie de lobby împotriva Legii Serviciilor Digitale (DSA) a Uniunii Europene, pe care o consideră o amenințare la adresa libertății de exprimare și o povară financiară pentru companiile americane din sectorul tehnologiei. O telegramă diplomatică internă, obținută de Reuters, detaliază aceste instrucțiuni, subliniind că UE impune restricții „nejustificate” asupra libertății de exprimare în încercarea de a combate discursurile instigatoare la ură și dezinformarea.
Telegrama, datată 4 august și semnată de secretarul de stat american Marco Rubio, solicită diplomaților americani din Europa să colaboreze cu autoritățile europene pentru a exprima preocupările SUA cu privire la impactul DSA asupra companiilor americane. Aceștia sunt încurajați să obțină sprijinul guvernelor gazdă pentru modificarea sau abrogarea legii DSA și a altor reglementări conexe.
În ciuda acestor acuzații, Comisia Europeană a respins ferm afirmațiile de cenzură, susținând că DSA are ca scop crearea unui mediu online mai sigur și mai echitabil, fără a viza în mod special companiile americane. Purtătorul de cuvânt al Comisiei a reafirmat că libertatea de exprimare este un drept fundamental în Uniunea Europeană.
Această acțiune a administrației Trump reflectă preocupările sale legate de cenzura percepută a vocilor conservatoare în mediul online și evidențiază tensiunile dintre SUA și UE în domeniul reglementării digitale.
Ofensiva administrației Trump împotriva Europei
Administrația Trump continuă să își intensifice eforturile de a promova ceea ce consideră a fi „tradiția libertății de exprimare a Americii”, o politică ce a creat tensiuni în relațiile cu aliații europeni. Conform purtătorului de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, legislația europeană, precum DMA (Legea privind piețele digitale) și DSA, nu va fi modificată în cadrul negocierilor comerciale cu Statele Unite.
Această situație a devenit proeminentă în februarie, când un oficial american a acuzat liderii europeni de cenzură, în special în ceea ce privește discursul grupurilor politice de dreapta, cum ar fi partidul AfD din Germania. Vicepreședintele american a menționat chiar și România ca exemplu negativ în acest context.
În timpul vizitei sale în Europa, oficialul american s-a întâlnit cu liderii AfD, care au fost clasificați ca extremiști de către serviciile de informații germane. Această întâlnire a avut loc pe fondul acuzațiilor repetate din partea republicanilor, inclusiv Trump, că administrația Biden facilitează suprimarea libertății de exprimare pe platformele online.
De asemenea, o directivă recentă a Departamentului de Stat îndeamnă diplomații americani să investigheze acuzațiile de cenzură care afectează companiile americane. Aceasta include orice incidente de arestări sau procese judiciare legate de libertatea de exprimare. Telegrama diplomatică subliniază importanța întâlnirilor cu oficiali guvernamentali și organizații ale societății civile pentru a raporta cazurile de cenzură.
Criticile la adresa DSA au continuat, președintele Comisiei Federale pentru Comunicații din SUA (FCC) subliniind că aceasta este incompatibilă cu principiile americane ale libertății de exprimare. De asemenea, senatorul Rubio a amenințat cu restricții, inclusiv interzicerea vizelor, pentru cei care cenzurează discursul americanilor, sugerând că măsurile ar putea viza oficialii străini care reglementează companiile tehnologice din SUA.
Noua ofensivă a administrației Trump împotriva Europei
Administrația Trump a intensificat criticile la adresa Directivei privind Serviciile Digitale (DSA) din Uniunea Europeană, pe care o consideră o formă de cenzură a platformelor de social media. Această directivă definește conținutul considerat „ilegal” într-un mod pe care oficialii americani, inclusiv senatorul Marco Rubio, îl consideră prea vag. Rubio a cerut diplomaților americani să promoveze o restrângere a definiției „conținutului ilegal” pentru a proteja libertatea de exprimare, în special în domeniul discursului politic și religios.
În plus, administrația a sugerat retragerea sau modificarea Codului de conduită privind dezinformarea, care face parte din DSA, argumentând că acesta impune „controale excesiv de largi” asupra conținutului, subminând astfel libertatea de exprimare. Alte subiecte de dezbatere includ eliminarea sau reducerea amenzilor pentru nerespectarea restricțiilor de conținut și renunțarea la „entitățile de încredere” desemnate de autoritățile naționale pentru a raporta conținutul ilegal online.
