Analiză: Trei luni cu Nicușor Dan președinte
Pe 26 mai, Nicușor Dan a preluat oficial mandatul de președinte al României. În primele zile ale mandatului său, prioritatea a fost formarea unui nou Guvern, iar pe 28 mai a convocat consultări cu partidele politice pentru a discuta despre situația economică a țării și pentru a găsi o formulă de guvernare. La o lună după învestire, pe 23 iunie, Guvernul Bolojan a depus jurământul.
Cu toate acestea, în perioada următoare, președintele a fost criticat pentru atitudinea sa reținută în politica internă, chiar din interiorul Coaliției de guvernare. Analiștii susțin că Nicușor Dan a ales să adopte o latură mai „umană” a președinției, dar a fost acuzat de lipsa de susținere publică a reformelor Executivului. Ciprian Ciucu a comentat: „Mie mi s-ar părea corect ca președintele să susțină aceste reforme.”
Analistul politic Andrei Țăranu a observat că, deși Nicușor Dan a jucat un rol esențial în formarea guvernului, ulterior s-a retras din problemele interne, lăsându-l pe premier să gestioneze singur pachetul de măsuri fiscale. Criticile au fost amplificate și de neparticiparea sa la funeraliile lui Ion Iliescu, ceea ce a generat frustrări în rândul PSD.
Pe de altă parte, politologul George Jiglău consideră că președintele a optat pentru un pas în spate pentru a nu submina autoritatea premierului Ilie Bolojan. „A intrat în mandat asumându-și, cot la cot cu Ilie Bolojan, măsurile fiscale”, a afirmat Jiglău.
În concluzie, Nicușor Dan rămâne un model al președintelui absent, în contrast cu așteptările societății. Andrei Țăranu subliniază că limitele constituționale restrâng puterile președintelui, iar societatea trebuie să se adapteze la această realitate, distanțându-se de modelele anterioare de leadership.
Analiză: Trei luni cu Nicușor Dan președinte. Bilanțul activității la Cotroceni
La scurt timp după preluarea mandatului, Nicușor Dan a participat la Summitul formatului B9, desfășurat la Vilnius, unde s-au discutat teme importante precum prezența NATO pe flancul estic și sprijinirea Ucrainei. Aceasta a fost prima sa deplasare externă în calitate de președinte.
Ulterior, președintele a fost prezent la Summitul NATO de la Haga, unde a abordat subiecte legate de menținerea militarilor americani în România și a avut ocazia să se întâlnească cu Donald Trump. În plus, Nicușor Dan a participat la reuniunea Consiliului European de la finalul lunii iunie și a efectuat vizite în Republica Moldova, unde s-a fotografiat cu Maia Sandu la un festival.
De asemenea, președintele a avut o vizită în Austria, unde a fost însoțit de familia sa la întâlnirile cu președintele austriac. A participat, în format online, la discuțiile liderilor europeni, în contextul tensiunilor internaționale dintre SUA și UE.
Analistul Andrei Țăranu consideră că, în ciuda contextului internațional complex, președintele nu a adus schimbări semnificative în relațiile externe ale României, menținând o abordare conservatoare. În contrast, George Jiglău apreciază activitatea lui Nicușor Dan, subliniind că a fost prezent pe marile teme de interes, cum ar fi războiul din Ucraina și relația cu UE și NATO.
Un aspect notabil al mandatului lui Nicușor Dan este efortul său de a-și construi o imagine mai personală și accesibilă, spre deosebire de fostul președinte Klaus Iohannis. Analistul Andrei Țăranu observă că președintele Dan își aduce familia la evenimente oficiale, încercând astfel să comunice o latură mai umană a funcției pe care o ocupă, ceea ce poate contribui la o percepție mai pozitivă în rândul publicului.
Analiză: Bilanțul activității lui Nicușor Dan la Cotroceni după trei luni
În ultimele trei luni de mandat, Nicușor Dan a generat reacții mixte în rândul electoratului său. Apropierea de grupuri conservatoare și religioase, precum și asocierile cu elemente considerate de unii ca fiind de extremă dreapta, au stârnit neliniști în rândul susținătorilor săi progresiști.
Un analist subliniază că „avem o societate foarte tensionată și foarte divizată”, adăugând că „Nicușor Dan nu a făcut o alegere foarte bună alegând partea celorlalți, a celor care sigur nu l-au votat”. Această observație reflectă îngrijorarea că noul comportament al președintelui ar putea să nu atragă susținerea celor care l-au votat inițial.
