Atacurile la adresa migranților din România: O nouă temă de campanie politică?
În România, ideea că migranții ar putea să le fure locurile de muncă românilor se răspândește din ce în ce mai mult, alimentată de retorica politicienilor extremiști. Aceste afirmații au dus la o escaladare a violenței împotriva muncitorilor străini, cum ar fi incidentul recent din București, unde un cetățean străin care livra cu bicicleta a fost atacat.
Specialiștii sugerează că această anxietate față de migranți reprezintă o temă de campanie binevenită pentru formațiunile politice extremiste, într-o societate deja tensionată. Recent, deputatul AUR Dan Tănasă a îndemnat românii să refuze comenzile livrate de străini, afirmând că nu vrea să vadă azilanți în România. De asemenea, liderul AUR, George Simion, a inițiat un sondaj pe Facebook referitor la expulzarea cetățenilor pakistanezi, iar Diana Șoșoacă a susținut că există o „înlocuire planificată” a poporului român.
Cauzele creșterii numărului de muncitori asiatici
Criza forței de muncă din România, care durează de peste 10 ani, a determinat angajatorii să aducă muncitori străini, în special din Asia. Adriana Iftime, vicepreședinta Patronatului Societăților din Construcții, a explicat că în ultimii trei ani au intrat în țară între 26.000 și 27.000 de muncitori asiatici pentru a acoperi deficitul de forță de muncă. Aceasta a subliniat că muncitorii străini sunt tratați conform legislației românești și că nu primesc salarii mai mari decât românii, deși angajatorii suportă costuri suplimentare pentru cazare și deplasări.
Migranții, o armă în campaniile politice
Răzvan Petri, fondatorul „Politica la Minut”, consideră că partidele extremiste utilizează tema migranților pentru a câștiga capital de imagine. Aceasta este o tactică de distragere a atenției, având în vedere că extremiștii caută un nou inamic fals în contextul schimbărilor sociale și politice.
Atacurile la adresa migranților din România: O temă de campanie politică?
Atacurile recente la adresa migranților din România au generat întrebări cu privire la modul în care această temă devine un element central în campaniile politice. Răzvan Petri subliniază un dublu discurs al naționaliștilor români, care, deși apără drepturile diasporei românești, nu oferă același nivel de protecție imigranților din România.
Creșterea extremismului și a discursului de ură
Cătălin Raiu, membru al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, a observat o creștere a extremismului în România, ceea ce contribuie la un val de incitare la ură, în special pe rețelele sociale. Această situație este complicată de faptul că instituțiile statului sunt depășite și nu pot monitoriza eficient aceste comportamente. Raiu subliniază necesitatea unei legislații mai clare pentru a combate incitarea la ură.
Creșterea numărului de muncitori asiatici în România
Anul 2022 a marcat un boom în aducerea de muncitori străini pe piața forței de muncă din România. Cotele de muncitori asiatici s-au dublat față de anul anterior și au crescut semnificativ comparativ cu anii anteriori. De exemplu, numărul lucrătorilor aduși a crescut de la 8.000 în 2018 la 100.000 în 2022. Acești muncitori sunt aduși pentru a acoperi deficitul de forță de muncă din diverse domenii, inclusiv construcții, transporturi și servicii de ospitalitate.
Ministerul Muncii a declarat că în 2022, 100.000 de lucrători străini ar putea fi admiși pentru a răspunde nevoilor pieței de muncă din România.
