Nașterea Maicii Domnului: Prima mare sărbătoare cu cruce roșie din noul an bisericesc
Nașterea Maicii Domnului, cunoscută și sub denumirea de Sfânta Maria Mică, este o sărbătoare deosebită în calendarul creștin, marcând începutul marilor praznice cu cruce roșie din noul an bisericesc, care începe la 1 septembrie. Această zi este dedicată cinstirii venirii pe lume a Preasfintei Fecioare Maria, Născătoarea de Dumnezeu, fiind celebrată cu solemnitate atât în biserica ortodoxă, cât și în cea catolică.
Tradiții și obiceiuri de Sfânta Maria Mică
Prăznuirea Nașterii Maicii Domnului este una dintre cele mai iubite sărbători din an, îmbinând dimensiunea spirituală, prin rugăciuni și participarea la slujbe, cu tradițiile populare și obiceiurile transmise din vechime. Potrivit tradiției creștine, Fecioara Maria s-a născut pe 8 septembrie, dată la care este sărbătorită anual această festivitate. De asemenea, se remarcă faptul că la vârsta de trei ani, ea a fost dusă de părinții ei, Ioachim și Ana, la Templu, unde a fost încredințată să trăiască alături de celelalte fecioare.
În amintirea Sfinților Părinți Ioachim și Ana, Biserica îi cinstește pe aceștia pe 9 septembrie, imediat după sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului, subliniind astfel importanța familiei și a credinței în viața Fecioarei Maria.
Nașterea Maicii Domnului: Prima mare sărbătoare cu cruce roșie din noul an bisericesc
Nașterea Maicii Domnului, celebrată pe 8 septembrie, este prima mare sărbătoare cu cruce roșie din anul bisericesc, marcând nașterea Fecioarei Maria. Această zi importantă este dedicată Maicii Domnului și amintește de trecerea ei la viața veșnică.
Tradiții și obiceiuri de Sfânta Maria Mică
Anul bisericesc ortodox începe la 1 septembrie, iar praznicul Nașterii Maicii Domnului este o celebrare plină de bucurie și speranță. Părintele Gabriel Cazacu, preot la mănăstirea Cașin din București, îndeamnă credincioșii să se roage Maicii Domnului pentru binecuvântări, în special celor care își doresc copii, menționând că aceasta împlinește rugăciunile în fața lui Dumnezeu.
În această zi, numeroase biserici și mănăstiri din țară poartă hramul Nașterii Maicii Domnului, iar credincioșii participă la procesiuni și slujbe speciale. Oamenii aprind lumânări și aduc daruri, precum colaci, fructe de toamnă și vin, la biserică pentru a fi binecuvântate. De asemenea, este o zi de pomenire a morților, iar ofrandele aduse sunt împărțite în memoria celor care au trecut la Domnul.
Un obicei popular este culegerea florilor din grădină, care sunt sfințite la biserică și păstrate acasă, la icoane, pentru a proteja familia de boli și necazuri pe parcursul anului. Nașterea Maicii Domnului este legată de minunea prin care Sfinții Ioachim și Ana, deși ajunși la bătrânețe, au fost binecuvântați cu un prunc după ani de rugăciuni, moment considerat începutul planului divin de mântuire. Această sărbătoare reprezintă pentru credincioși o reafirmare a puterii credinței și a speranței în Dumnezeu, fiind totodată un prilej de mulțumire și întărire sufletească.
