Concluziile FMI după vizita în România
Delegația Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Joong Shik Kang, a finalizat o vizită de zece zile în România, între 3 și 12 septembrie. În concluziile sale, FMI a evaluat reformele Guvernului Bolojan, subliniind că inflația va rămâne ridicată până la finalul anului 2026. De asemenea, se estimează o creștere economică de doar 1% în 2025 și de 1,4% în 2026, cu o tendință de creștere graduală pe fondul consolidării fiscale.
FMI consideră că recentul pachet de reforme anunțat de guvernul român pentru 2025-2026, care include reformele fiscale, este un pas important înainte. Totuși, implementarea completă a acestuia și măsurile suplimentare de ajustare din 2027, menite să reducă deficitul fiscal sub 3% din PIB, sunt esențiale pentru restabilirea sustenabilității fiscale și macroeconomice.
De asemenea, documentul subliniază că politica fiscală este crucială în contextul remediării deficitelor gemene în creștere, iar o abordare prudentă a Băncii Naționale a României (BNR) rămâne adecvată. Reducerile ratei dobânzii de politică monetară ar trebui să fie reluate numai după ce inflația va înregistra o tendință descendentă fermă.
În concluzie, FMI recomandă o mai mare flexibilitate a cursului de schimb pe termen mediu pentru a spori reziliența economiei românești la șocuri, subliniind importanța avansării reformelor structurale pentru utilizarea eficientă a fondurilor Uniunii Europene și sprijinirea creșterii economice necesare ajustării fiscale.
Concluziile delegației FMI privind reformele Guvernului Bolojan în România
Delegația Fondului Monetar Internațional (FMI) a evaluat recent reformele implementate de Guvernul Bolojan în cadrul unei vizite de zece zile în România. Conform documentului prezentat, consolidarea fiscală semnificativă pentru perioada 2025-2026 este esențială pentru restabilirea sustenabilității fiscale.
Se preconizează că PIB-ul real va crește cu 1,0% în 2025 și cu 1,4% în 2026, în contextul unui pachet amplu de reforme fiscale care include majorarea cotei standard și a cotei reduse a TVA-ului. De asemenea, se menține înghețarea salariilor din sectorul public și a pensiilor în 2026. Cu toate acestea, FMI avertizează că inflația globală va rămâne ridicată în următoarele 12 luni, cu riscuri ascendente care includ prețurile mai mari la energie și posibile șocuri climatice care să afecteze prețurile alimentelor.
Implementarea fermă a ajustării fiscale și a proiectelor de investiții finanțate de UE ar putea consolida încrederea investitorilor și ar putea reduce primele de risc, stimulând astfel creșterea investițiilor private. De asemenea, se estimează că deficitul fiscal global se va reduce treptat la aproximativ 6% din PIB în 2026, cu scopul de a ajunge sub 3% din PIB pe termen mediu.
FMI subliniază importanța specificării în avans a măsurilor care vor intra în vigoare din 2027, pentru a restabili credibilitatea și a facilita planificarea pe termen lung a gospodăriilor și investițiilor.
Concluziile delegației FMI după vizita în România
Delegația Fondului Monetar Internațional (FMI) a realizat o evaluare a reformelor implementate de Guvernul Bolojan în urma unei vizite de zece zile în România. Specialiștii FMI subliniază necesitatea unor reforme fiscale suplimentare pe termen mediu, care, împreună cu utilizarea completă a fondurilor europene disponibile, ar putea consolida finanțele publice și sprijini creșterea economică.
Conform raportului, veniturile fiscale ale României, exprimate ca procent din PIB, sunt printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, insuficiente pentru a răspunde nevoilor crescânde în domeniul protecției sociale și al serviciilor publice. Delegația FMI recomandă un pachet de reforme fiscale menite să mobilizeze veniturile și să îmbunătățească echitatea, stimulând în același timp atractivitatea pentru investițiile de capital.
FMI a evidențiat importanța consolidării structurale a economiei pentru a asigura o creștere durabilă. De asemenea, este esențială îmbunătățirea cadrului de gestionare a investițiilor publice, pentru a facilita planificarea și implementarea eficientă a acestora. În plus, specialiștii FMI atrag atenția asupra necesității de a menține o prudență în politicile salariale și de pensii după 2026.
Un alt aspect important subliniat de delegație este digitalizarea continuă a administrației fiscale, care poate contribui la o mai bună gestionare a resurselor și la eficientizarea serviciilor publice. Introducerea unei noi platforme digitale de bugetare este considerată o evoluție pozitivă în acest sens.
În ceea ce privește politica monetară, FMI recomandă o abordare prudentă, având în vedere presiunile inflaționiste recente. Ajustările ratei dobânzii ar trebui să fie efectuate cu precauție, în funcție de evoluția salariilor și a prețurilor. De asemenea, o flexibilitate crescută a cursului de schimb ar putea spori reziliența economiei românești la șocurile externe.
În concluzie, FMI apreciază eforturile Guvernului român, dar subliniază necesitatea de a continua reformele pentru a asigura o dezvoltare economică sustenabilă și echitabilă.
Concluziile delegației FMI după vizita în România
Delegația Fondului Monetar Internațional (FMI) a realizat o evaluare detaliată a reformelor implementate de Guvernul Bolojan în urma unei vizite de zece zile în România. Specialiștii FMI subliniază importanța promovării reformelor structurale pentru stimularea unei creșteri economice durabile, în contextul unei consolidări fiscale ample.
Stabilitatea sectorului financiar
În ceea ce privește stabilitatea sectorului financiar, FMI evidențiază îmbunătățirea rezilienței sistemului bancar, care a fost consolidată prin fortificarea bilanțurilor. Băncile românești sunt bine capitalizate și lichide, iar eforturile Băncii Naționale a României de a extinde gama de garanții eligibile sunt considerate binevenite. Reprezentanții FMI sugerează că autoritățile ar trebui să fie pregătite să recalibreze politicile macroprudențiale pentru a face față riscurilor emergente și pentru a asigura o reziliență sporită.
Reforme structurale și participarea forței de muncă
FMI recomandă înființarea unei agenții independente pentru monitorizarea sectorului întreprinderilor de stat, ceea ce ar putea îmbunătăți supravegherea și eficiența în aceste sectoare. De asemenea, experții subliniază necesitatea de a crește participarea forței de muncă și productivitatea, inclusiv prin îmbunătățirea serviciilor de îngrijire a copiilor și prin investiții în educație.
Securitate energetică și tranziția ecologică
În contextul tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon, FMI susține că România trebuie să finalizeze Uniunea Energetică la nivelul Uniunii Europene. Autoritățile române au fost încurajate să prezinte Planul național integrat pentru energie și climă, precum și Strategia națională pentru energie 2025-2035, care vizează atingerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră zero până în 2050. Misiunea FMI a subliniat importanța unei piețe a energiei integrate și interconectate pentru asigurarea securității energetice.
În încheiere, misiunea FMI a exprimat recunoștință față de autoritățile române pentru ospitalitate și discuțiile productive. Opiniile exprimate în declarație reflectă pozițiile personalului FMI și nu reprezintă neapărat punctele de vedere ale Consiliului executiv al FMI. Un raport detaliat va fi elaborat pe baza concluziilor preliminare, urmând a fi prezentat pentru discuții și decizii ulterioare.