Atacuri hibride asupra României în contextul alegerilor din 2024
Procurorul general Alex Florența a declarat că România a fost ținta unor campanii hibride de amploare, în contextul alegerilor din 2024. Aceste campanii s-au desfășurat prin atacuri cibernetice, acțiuni de destabilizare a ordinii publice, dezinformare și influențarea electoratului.
Florența a subliniat că atacurile au fost orchestrate de „actori ostili” care au urmărit să modeleze opinia publică, să destabilizeze capacitatea de decizie a autorităților și să dilueze coeziunea socială. Într-o conferință de presă, el a explicat că, pe baza anchetelor derulate la nivelul Parchetului General, România a fost o țintă predilectă a acestor campanii hibride.
Campania a inclus nu doar atacuri cibernetice, ci și măsuri de destabilizare a ordinii publice și campanii de micro-targetare a populației. Utilizarea platformelor sociale a fost esențială, actorii ostili exploatând vulnerabilitățile audiențelor naționale pentru a difuza mesaje personalizate, cu scopul de a deturna procesul electoral.
Procurorul general a explicat natura războiului hibrid, comparându-l cu războiul tradițional. Războiul hibrid folosește o varietate de instrumente, inclusiv atacuri cibernetice și dezinformare, pentru a influența viața social-economică a unui stat. Florența a subliniat că anumite știri ce par izolate sunt, de fapt, parte a unui efort coordonat în cadrul acestui război hibrid.
El a avertizat că atacurile cibernetice nu sunt evenimente întâmplătoare, ci parte integrantă a unei strategii mai ample de destabilizare. Este crucial ca opinia publică să fie conștientă de aceste amenințări pentru a putea reacționa adecvat.
România, ținta atacurilor hibride în contextul alegerilor din 2024
Procurorul general Alex Florența a declarat că România a fost subiectul unor atacuri hibride semnificative, în special în apropierea alegerilor din 2024. Aceste atacuri nu sunt evenimente izolate, ci fac parte dintr-o campanie coordonată, având în spate actori cu legături certe cu Rusia, inclusiv grupuri de hackeri bine cunoscuți.
Florența a subliniat că atacurile cibernetice din 2024 au vizat numeroase instituții publice și agenții guvernamentale, intensificându-se în special în perioada electorală. „Au fost lansate peste 85.000 de atacuri cibernetice asupra infrastructurii electorale, având ca scop obținerea și exfiltrarea de credențiale din partea Autorității Electorale Centrale și Biroului Electoral Central”, a explicat procurorul.
Printre cele mai periculoase atacuri s-au numărat cele de tip ransomware, asociate cu grupuri pro-ruse precum Lockbit și Lynx. Aceste atacuri au vizat peste 13 instituții din administrația publică și 12 companii de transport de interes național.
Florența a adăugat că acțiunile destabilizatoare, care pot părea izolate, fac parte dintr-o campanie mai largă care afectează nu doar România, ci și alte state din estul Europei. El a menționat, de asemenea, un incident din 2024, în care un cetățean columbian a fost arestat pentru că intenționa să detoneze obiective în apropierea unui depozit din județul Ilfov, având legături cu persoane din Rusia.
Aceste atacuri subliniază importanța protecției infrastructurii critice și a securității cibernetice, în special în contextul alegerilor viitoare.
România și atacurile hibride în contextul alegerilor din 2024
Procurorul general al României, Alex Florența, a declarat că țara a fost ținta unor atacuri hibride de amploare, mai ales în perspectiva alegerilor din 2024. Acesta a subliniat că subversiunea politică reprezintă o componentă crucială a acestui tip de război hibrid.
Florența a evidențiat faptul că aceste atacuri includ cultivarea de rețele de afaceri mass-media și surse politice interne, capabile să influențeze deciziile guvernamentale. El a menționat vizitele unor parlamentari români la ambasada Rusiei, care au avut loc în ultimii doi ani, și a adus în discuție cazul lui Marian Moțoc, care a fost trimis în judecată pentru legături directe cu Ambasada Federației Ruse.
Procurorul a subliniat că, începând cu luna noiembrie 2024, s-a observat o intensificare a mesajelor instigatoare la ură și violență în comunitățile extremiste, corelate cu promovarea unui candidat independent. Această creștere a conținutului instigator a fost alimentată de utilizarea inteligenței artificiale, ceea ce a generat un climat de panică în societate.
Florența a subliniat că aceste narative reflectă tiparul de acțiune al Federației Ruse, fiind similare cu cele semnalate în alte state, precum Moldova și Georgia. De asemenea, pe rețelele de socializare au fost identificate mesaje instigatoare la violență, care amenințau autoritățile și evocau sentimente nostalgice legate de Revoluția din Decembrie 1989.
El a evidențiat proliferarea acestor mesaje online, create cu ajutorul inteligenței artificiale, care generează tensiune în rândul comunităților vizate. Hashtag-ul „Revoluției” a fost menționat ca un exemplu de campanie viralizată, care a promovat mesaje de incitare la ură și violență în preajma primelor tururi ale alegerilor prezidențiale.
România, ținta atacurilor hibride în contextul alegerilor din 2024
Procurorul general Alex Florența a declarat că România a fost supusă unor atacuri hibride de amploare, în special în perioada premergătoare alegerilor prezidențiale din 2024. Aceste atacuri sunt caracterizate printr-o campanie intensivă de promovare a unui candidat independent, care a început să se intensifice din 27 noiembrie 2024.
Florența a subliniat că analizele efectuate au relevat o creștere semnificativă a activității în grupuri cunoscute pentru diseminarea dezinformării, legate de comunitatea prorusă și grupări extremiste. Aceste grupuri au promovat candidatul independent în peste 40 de comunități, având peste 1.300.000 de membri. Comportamentul acestor acțiuni de promovare a conținutului instigator la ură sugerează o influențare artificială a spațiului informațional, menită să amplifice stările de nemulțumire și să genereze acțiuni stradale de amploare.
Procurorul a explicat cum populația românească a fost targetată pentru a identifica narativele receptibile. Ecosistemul online utilizat de actori din Federația Rusă include o varietate de instrumente, de la mass media de stat până la site-uri și bloguri create special pentru răspândirea dezinformării. În plus, s-au folosit ferme de troli și conturi false pentru a amplifica artificial vizibilitatea anumitor mesaje, prin metode precum comentarii și click-uri de satisfacție.
