Proiect de Mediu Inovator pe Litoralul Românesc
România a realizat o premieră la Marea Neagră în domeniul protecției mediului, cu apariția pajiștilor subacvatice de iarbă de mare și recifelor artificiale în zonele Eforie, Olimp, Jupiter, Neptun și Venus. Acest proiect de amploare, cel mai mare din istoria țării, a fost demarat pentru a combate eroziunea costieră și a contribui la reconstrucția ecologică marină.
Plantarea Ierbii de Mare
Specialiștii au plantat peste 10 hectare de Zostera Noltii, cunoscută sub denumirea de „plămânul mării”, datorită capacității sale de a absorbi dioxidul de carbon. Pe lângă această suprafață, încă aproximativ 10 hectare au fost amenajate pentru specia Cystoseira Barbata, o algă brună de importanță ecologică.
Importanța Ecologică a Proiectului
Iarba de mare joacă un rol esențial în captarea carbonului, stabilizarea fundului marin și susținerea biodiversității marine. Această inițiativă unică vizează crearea de pajiști submarine care vor deveni habitat pentru diverse specii de pești și alte viețuitoare marine. Implantarea s-a realizat prin două metode: translocarea de exemplare adulte și sădirea de semințe în mediu semi-controlat.
Beneficiile pentru Biodiversitate
Succesul inițiativelor de implantare sugerează că astfel de acțiuni pot fi extinse în viitor, contribuind la stimularea biodiversității marine și la fixarea carbonului. Până acum, activitățile de restaurare în Marea Neagră au fost limitate și au suferit de lipsa monitorizării pe termen lung, ceea ce face ca acest proiect să fie cu atât mai valoros.
Astfel, prin acest demers ambițios, România își reafirmă angajamentul față de protecția mediului și dezvoltarea unei ecologii marine sustenabile.
Proiect de restaurare a iarbă de mare și recife artificiale în România
În cadrul unui proiect de amploare, România a demarat inițiative de restaurare a pajiștilor marine de iarbă de mare, în special a speciei Zostera Noltii, în zone precum Eforie, Olimp, Jupiter, Neptun și Venus. Acesta este considerat cel mai mare proiect de mediu din istoria țării.
Studiile efectuate au arătat că transplanturile de gazon de Zostera Noltii au avut rate de succes mai mari comparativ cu transplanturile de lăstari individuali. În urma cercetărilor, s-a concluzionat că metoda de transplantare a gazonului este cea mai viabilă pentru restaurarea ierbii de mare, având capacitatea de a reduce daunele asupra rădăcinilor și rizomilor, facilitând astfel dezvoltarea acesteia.
Proiectul a beneficiat de sprijinul Institutului Național de Cercetare Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”, care a recomandat locații de colectare a exemplarelor de Zostera Noltii fără a afecta semnificativ zonele donatoare. Lucrările de mediu se vor desfășura pe parcursul anilor 2024 și 2025, incluzând implantarea de Zostera Noltii și construirea de recife artificiale din materiale recuperate.
În plus, o metodă de sădire a semințelor a fost dezvoltată și aplicată în perioada 2024-2025, având ca scop îmbunătățirea biodiversității marine. Proiectul este cofinanțat de Uniunea Europeană și reprezintă un efort instituțional de lungă durată, care îmbină măsuri de adaptare la schimbările climatice cu protecția mediului.
Aceste inițiative sunt esențiale pentru protecția litoralului românesc al Mării Negre și pentru susținerea biodiversității marine, contribuind la crearea unui ecosistem sănătos și durabil.
Proiect de restaurare ecologică în Eforie, Olimp, Jupiter, Neptun și Venus
Cel mai mare proiect de mediu din istoria României se desfășoară în stațiunile de pe litoralul românesc, având ca scop dezvoltarea pajiștilor marine de iarbă de mare și construirea recifelor artificiale. Acest proiect, intitulat „REDUCEREA EROZIUNII COSTIERE FAZA II (2014-2020) ETAPA II”, se extinde pe o lungime totală de 30,5 km și cuprinde 11 loturi, având ca obiectiv principal protecția zonei costiere împotriva eroziunii cauzate de schimbările climatice și creșterea nivelului mării.
În cadrul acestui proiect, au fost restaurate ecosisteme marine esențiale, precum iarbă de mare (Zostera Noltii) și alga Cystoseira Barbata, care au fost reduse semnificativ în trecut. Până în prezent, au fost transplantate peste 1500 de mănunchiuri de iarbă de mare, totalizând peste 80.000 de lăstari, pe o suprafață de peste 100.000 m². De asemenea, au fost amenajate 9 recife artificiale în zonele Agigea, Jupiter, Venus, Cap Aurora și Balta Mangalia, cu o suprafață cumulată de 97.000 m².
„Acest proiect plasează România pe harta restaurării ecosistemelor marine în Europa,” a declarat Stelică Hagi, directorul Administrației Bazinale de Apă Dobrogea – Litoral. „Nu este vorba doar de plantarea unei vegetații subacvatice, ci de măsuri concrete pentru refacerea unui echilibru ecologic esențial.”
Proiectul beneficiază de finanțare prin Programul Operațional Infrastructură Mare și continuă să primească suport din Programul Dezvoltare Durabilă. Acesta se aliniază cu Pactul Verde European și cu Strategia UE pentru biodiversitate 2030, având ca scop nu doar restaurarea mediului, ci și contribuția la un viitor sustenabil pentru litoralul românesc.
Până în 2027, se preconizează că suprafețele amenajate vor depăși 300.000 de metri pătrați pentru iarbă de mare și aproape 400.000 de metri pătrați pentru Cystoseira Barbata, alături de un număr total de 13 recife artificiale. Acest proiect reprezintă un angajament important în sprijinul biodiversității marine și al sănătății ecosistemelor costiere din România.
Proiectul de mediu din Eforie, Olimp, Jupiter, Neptun și Venus
În cadrul celui mai mare proiect de mediu din istoria României, au fost create pajiști marine de iarbă de mare și recife artificiale în stațiunile Eforie, Olimp, Jupiter, Neptun și Venus. Proiectul implică colaborarea între instituții naționale și internaționale, inclusiv Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină „GeoEcoMar” și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”.
Administrația Națională „Apele Române” și Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral sunt beneficiarii instituționali ai acestui proiect, care vizează protejarea biodiversității și îmbunătățirea calității apei marine. Nicușor Buzgaru, manager de proiect, a subliniat că, în ciuda obstacolelor întâmpinate, proiectul se află aproape de finalizare, având un stadiu fizic de execuție de peste 80%.
„Datorită sprijinului financiar al Uniunii Europene și implicării instituțiilor române, acest proiect stabilește un nou standard în protecția costieră și restaurarea ecosistemelor marine din Europa de Est”, a declarat Mihaela Andra Negoi, Director al Direcției de Investiții din cadrul Administrației Naționale „Apele Române”.
Se estimează că proiectul va aduce beneficii sociale și economice durabile comunităților de coastă, protejându-le de efectele schimbărilor climatice și stimulând biodiversitatea marine. Aceasta reprezintă o etapă importantă în identificarea soluțiilor de mediu și în consolidarea solidarității europene în fața provocărilor climatice comune.