Legea privind transparența întâlnirilor parlamentarilor, contestată la CCR
Curtea Constituțională a României va discuta pe 5 noiembrie sesizarea AUR referitoare la legea care obligă deputații și senatorii să își publice întâlnirile cu terțe persoane în Registrul unic al transparenței intereselor (RUTI). Această lege, adoptată pe 30 septembrie de plenul reunit al Parlamentului, modifică articolul 12 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor. Proiectul a fost aprobat cu 236 de voturi „pentru”, 13 „împotrivă” și 105 abțineri.
Conform actului normativ, întâlnirile dintre parlamentari și terțe persoane, referitoare la inițiative legislative, vor fi înregistrate în RUTI, fie că acestea au loc în Parlament, în birouri parlamentare din circumscripții sau în alte locuri stabilite. Legea subliniază importanța menținerii unui dialog deschis și echitabil între parlamentari și cetățeni, facilitând transparența în influențarea procesului legislativ.
RUTI este o platformă publică online care permite parlamentarilor să își publice întâlnirile cu terțe persoane interesate de inițiative legislative. Actul normativ definește persoanele terțe ca fiind orice reprezentant al unor organizații sau asociații care manifestă interes în procesul legislativ.
Parlamentarii sunt obligați să se înregistreze în RUTI și să își publice întâlnirile cu cel puțin 48 de ore înainte de desfășurarea acestora. În cazul întâlnirilor neplanificate, informațiile trebuie publicate în termen de 48 de ore de la finalizarea întâlnirii. Informațiile publicate trebuie să includă numele persoanelor și entităților reprezentate, data și locul întâlnirii, precum și scopul acesteia.
Legea privind transparența întâlnirilor parlamentarilor, atacată la CCR
Legea care impune parlamentarilor să dezvăluie cu cine s-au întâlnit înainte de a depune proiectele legislative a fost contestată la Curtea Constituțională a României (CCR). Deputatul UDMR, Kelemen Hunor, a criticat proiectul, afirmând că acesta este „superficial, inaplicabil și nu are nicio legătură cu realitatea”.
În plenul reunit din 30 septembrie, unde a fost adoptat proiectul, mai mulți parlamentari au exprimat nemulțumiri față de prevederile acestei legi. Deputatul PSD, Mihai Ghigiu, a susținut că proiectul standardizează interacțiunile dintre decidenți și persoanele juridice, contribuind astfel la creșterea calității politicilor publice.
Criticile au vizat neclaritățile din definițiile oferite de lege, Kelemen Hunor subliniind că lipsa unor definiții precise poate lăsa loc de interpretare, ceea ce ar putea duce la abuzuri. De asemenea, deputatul AUR, Florin-Bogdan Velcescu, a menționat că proiectul încalcă normele constituționale prin ambiguitățile din definiția persoanelor terțe.
În prezent, Curtea Constituțională urmează să dezbată contestația împotriva acestei legi, care vizează creșterea transparenței în procesul legislativ.
Controversa Legii privind Transparenta în Parlament
Legea care impune parlamentarilor să dezvăluie cu cine s-au întâlnit înainte de a depune proiectele a fost atacată la Curtea Constituțională a României (CCR). Această inițiativă legislativă are ca scop creșterea transparenței și accesului cetățenilor la informații relevante privind activitatea parlamentarilor.
Senatorul USR, Violeta Alexandru, a subliniat importanța acestui proiect, afirmând că „informațiile vor fi afișate” și că nu există motive de îngrijorare. Ea a adăugat că, prin adoptarea unor reguli de transparență, se facilitează un dialog democratic între cetățeni și parlamentari.
Următorii Pași
Curtea Constituțională urmează să dezbată acest caz, iar decizia sa va avea un impact semnificativ asupra modului în care se desfășoară activitatea legislativă în România.
