Sănătatea mintală, o prioritate strategică națională
Asociația Spitalelor Publice de Psihiatrie din România (ASPP) și Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie (ARPP) subliniază importanța tratării sănătății mintale ca pe o prioritate strategică națională, conform concluziilor raportului Comitetului pentru Prevenirea Torturii și Tratamentelor Inumane sau Degradante (CPT) al Consiliului Europei. Cele două asociații îndeamnă Guvernul și Parlamentul să nu considere sănătatea mintală ca o anexă a altor politici publice în domeniul sănătății.
Colaborarea interinstituțională și interdisciplinară este esențială pentru îmbunătățirea calității serviciilor medicale și protejarea demnității pacientului. Este necesară implicarea tuturor actorilor implicați în actul medical, inclusiv ministere, instituții de învățământ și organizații profesionale, pentru a asigura o schimbare reală în acest domeniu sensibil.
Raportul CPT evidențiază o situație critică a psihiatriei românești, care a fost ignorată de ani de zile de factorii de decizie. O lectură atentă a raportului este crucială pentru a înțelege complexitatea situației și a formulate soluții realiste și coerente pentru îmbunătățirea sistemului de sănătate mintală din România.
Profesioniștii din domeniu recunosc disfuncționalitățile sistemice semnalate în raport, cerând sprijin și soluții reale pentru remedierea acestora. Asumarea politică și financiară a unei reforme profunde este esențială pentru a aborda problemele persistente ale sistemului de sănătate mintală.
Sănătatea mintală, o prioritate strategică națională
Specialiștii în domeniul sănătății mintale subliniază că această arie nu ar trebui să fie considerată o anexă a altor politici publice în sănătate, ci o prioritate strategică națională. România se confruntă cu o subfinanțare cronică a psihiatriei, evidențiată prin tarifele decontate de CNAS și prin lipsa investițiilor în infrastructura spitalelor de psihiatrie.
Începând cu luna mai 2024, România va avea un Plan Național de Acțiune pentru Sănătate Mintală, adoptat de Guvern. Acest plan a fost rezultat al unui proces amplu de consultare cu experți și societatea civilă. Cu toate acestea, implementarea sa se confruntă cu obstacole instituționale, iar măsurile esențiale rămân neaplicate.
Problemele sistemice și necesitatea reformelor
Printre cauzele deficiențelor identificate de raportul CPT se numără lipsa unor bugete dedicate spitalelor de psihiatrie și unităților de ambulatoriu, necesare pentru măsuri de siguranță și programe de sprijin comunitar. Acestea sunt esențiale în prevenirea reinternărilor și asigurarea continuității îngrijirilor psihiatrice.
De asemenea, este imperativă adaptarea legislației în domeniul sănătății mintale, prin crearea unui cadru legislativ special care să reglementeze clar statutul spitalelor, modul de finanțare și caracteristicile funcționale ale acestora. O coordonare eficientă de la nivel central și o politică publică coerentă sunt necesare pentru a asigura un sistem de sănătate mintală eficient și accesibil.
În ciuda acestor provocări, există profesioniști dedicați care lucrează neobosit pentru a sprijini persoanele cele mai vulnerabile. Aceștia reprezintă adevărata esență a psihiatriei românești și merită recunoaștere, nu acuzații nefondate.
Sănătatea Mintală – O Prioritate Strategică Națională
Specialiștii din domeniul sănătății mintale subliniază importanța tratării acestei ramuri ca pe o prioritate strategică națională, nu ca pe o anexă a altor politici publice de sănătate. În prezent, sistemul de sănătate mintală se confruntă cu provocări serioase, inclusiv un deficit cronic de personal medical specializat și infrastructură veche, care nu mai corespunde nevoilor actuale ale pacienților.
Problemele Actuale și Necesitatea Investițiilor Strategice
Problemele din domeniul sănătății mintale nu pot fi rezolvate prin măsuri izolate, ci necesită investiții strategice la nivel național. Fără o finanțare consistentă și o coordonare centrală, eforturile locale rămân insuficiente. Este necesară o abordare coerentă pentru a asigura resursele necesare dezvoltării serviciilor de sănătate mintală.
Direcții Urgente de Acțiune
Asociațiile din domeniu solicită Guvernului și Parlamentului să adopte măsuri concrete, printre care:
- Prioritatea 1 – Finanțare și Buget: Creșterea bugetului pentru spitalele de psihiatrie.
- Prioritatea 2 – Reformă Interinstituțională: Implementarea Planului Național de Acțiune pentru Sănătate Mintală 2023-2030, cu un mecanism de coordonare interministerial.
- Prioritatea 3 – Resursa Umană: Deblocarea posturilor și adaptarea personalului la nevoile reale ale pacienților.
- Prioritatea 4 – Reorganizare și Lege: Elaborarea unei reglementări noi pentru un cadru coerent în sănătatea mintală.
- Prioritatea 5 – Modernizarea Infrastructurii: Excluderea sistemului psihiatric din măsurile de subfinanțare care îngheață proiectele de investiții.
Concluzie
Psihiatria românească are nevoie de o reformă profundă și asumată la cel mai înalt nivel decizional. Colaborarea interinstituțională este esențială pentru îmbunătățirea calității serviciilor și protejarea demnității pacientului. Doar printr-o abordare strategică și investiții consistente în domeniul sănătății mintale putem spera la un sistem eficient și adaptat nevoilor actuale ale societății.
Sănătatea Mintală ca Prioritate Strategică Națională
Specialiștii din domeniul sănătății mintale subliniază necesitatea ca sănătatea mintală să fie considerată o prioritate strategică națională, nu o anexă a altor politici publice în sănătate. Reglementările actuale nu mai corespund nevoilor societății și nu reflectă standardele europene, ceea ce face esențială o nouă reglementare care să ofere un cadru coerent pentru serviciile de psihiatrie.
Este imperativ ca România să dezvolte un sistem care să asigure continuitatea îngrijirii pacienților cu tulburări psihice și integrarea acestora în societate. În acest context, specialiștii își reafirmă disponibilitatea de a contribui cu expertiza lor la elaborarea noilor reglementări.
Un studiu recent a arătat că majoritatea statelor europene se confruntă cu probleme similare în ceea ce privește drepturile persoanelor cu tulburări psihice, evidențiind că doar 45% dintre acestea au definiții juridice clare și că peste 40% nu dispun de criterii diagnostice standardizate. Această lipsă generează interpretări variabile și aplicarea inegală a măsurilor.
Asociația Spitalelor Publice de Psihiatrie din România și Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie fac apel către Guvern și Parlament să abordeze sănătatea mintală cu gravitate și să implementeze o reformă sistemică, însoțită de o finanțare adecvată. Doar astfel România va putea răspunde standardelor europene și va putea oferi un sistem psihiatric care respectă demnitatea persoanei cu tulburare psihică.
