Preferințele electorale ale românilor: tinerii aleg cu entuziasm, iar seniorii se îndreaptă spre PSD
Două treimi dintre tineri votează cu AUR, SENS și USR, în această ordine, conform datelor barometrului informat.ro-INSCOP realizat în perioada 25 octombrie – 2 noiembrie. Singura categorie de vârstă în care AUR nu se află pe primul loc în opțiunile de vot pentru parlamentare este cea a persoanelor de peste 60 de ani, care optează în proporție de 38% pentru PSD.
Barometrul informat.ro – INSCOP evidențiază o polarizare accentuată între generații. Electoratul tânăr și adult activ (18–59 ani) privilegiază AUR, în timp ce segmentul 60+ rămâne orientat în proporții ridicate spre PSD. Această diferență semnalează o scindare valorică între generațiile formate în contexte socio-politice distincte și sugerează transformări profunde în modelul de socializare politică.
Direcția generală a voturilor arată că, în timp ce tinerii doresc o schimbare radicală, seniorii privilegiază stabilitatea și protecția socială. Contrastul dintre generația 18–29 (două treimi dintre tineri votează, în această ordine, cu AUR, SENS și USR) și cea 60+ (două treimi dintre seniori votează cu PSD și AUR, în această ordine) ilustrează două continente politice distincte. Dacă ar vota doar tinerii de 18-29 de ani, un partid neparlamentar precum SENS ar fi al doilea partid al României, în timp ce pentru persoanele cu vârsta de peste 60 de ani, acest partid nu există. Tinerii manifestă o preferință pentru opțiuni radicale și schimbare netă.
Directorul INSCOP Research a subliniat că se conturează profilul unui electorat care își exprimă o critică sistemică a ordinii politice de după Revoluție, prin sprijinul dominant acordat AUR. Sprijinul major acordat AUR de către categoriile de vârstă 30–44 de ani indică o posibilă maturizare a unei orientări anti-sistem care transcende nemulțumirea conjuncturală. Se conturează profilul unui electorat ce articulează o critică sistemică a ordinii politice post-1989, combinând revendicări socio-economice cu elemente de naționalism și neîncredere instituțională.
Rezultatele Barometrului informat.ro–INSCOP relevă incapacitatea partidelor mari de a depăși praguri simbolice de susținere în rândul tinerilor și al adulților activi. Slăbirea acestor poli indică o criză gravă a reprezentării politice pe fondul diminuării încrederii în competența și autenticitatea elitelor care au dominat scena politică în ultimele două decenii.
Cum votează persoanele din diferite categorii de vârstă
Persoanele din categoria de vârstă 18-29
Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, 34% dintre persoanele sub 30 de ani ar vota AUR, 16% SENS, 14% USR, 13% PNL, 9% PSD, 5% POT, 3% UDMR, iar 3% SOS România. 3% dintre tineri ar opta pentru alt partid, în timp ce nicio persoană din această categorie de vârstă nu a declarat că ar alege un candidat independent.
Persoanele din categoria de vârstă 30-44
50% dintre persoanele cuprinse între 30 și 44 de ani ar alege să voteze cu AUR, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare. 18% dintre aceștia optează pentru USR, 11% pentru PNL, 8% pentru PSD, 3% pentru UDMR, iar 3% pentru POT. 2% ar alege alt partid, 2% un candidat independent, în timp ce 1% ar vota pentru SENS și 1% pentru SOS România.
Persoanele din categoria de vârstă 45-59
41% dintre votanții cu vârsta între 45 și 59 de ani își exprimă preferința pentru AUR. 19% dintre aceștia ar alege PNL, 15% PSD, 12% USR, 6% UDMR, 2% POT, 2% SOS România, iar 1% SENS. 1% ar vota un candidat independent, iar 1% alt partid.
Persoanele din categoria de vârstă 60+
38% dintre persoanele de peste 60 de ani ar vota cu PSD, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare. 28% optează pentru AUR, 15% pentru PNL, 7% pentru USR, 5% pentru UDMR, 3% pentru POT, 2% pentru alt partid, 2% pentru SOS România, iar 1% pentru un candidat independent. Nicio persoană din această categorie de vârstă nu a declarat că ar alege partidul SENS.
Barometrul s-a concentrat pe două întrebări (direcția țării și intenția de vot pentru partidele politice) și a fost aplicat pe un eșantion de 3.000 de respondenți, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 1,8%, la un grad de încredere de 95%.
