Analiza CCR: Argumentele care dovedesc neconstituționalitatea legii pensiilor speciale
Judecătorii Curții Constituționale au transmis motivarea deciziei referitoare la Legea pensiilor de serviciu, cunoscută și sub numele de pensii speciale, în urma sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ). Curtea a stabilit că Guvernul și-a angajat răspunderea asupra modificărilor legislative fără a aștepta avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), încălcând astfel articolele 1 alin. (3) și (5), precum și art. 133 alin. (1) și art. 134 alin. (4) din Constituție.
Curtea a identificat trei direcții majore ale modificărilor: egalizarea vârstei de pensionare a personalului din sistemul de justiție cu cea din sistemul general de pensii, valorizarea vechimii în muncă în calculul stagiului de cotizare și regândirea cuantumului pensiei de serviciu, care va fi plafonat la 70% din venitul net din ultima lună de activitate.
Noua reformă nu introduce elemente aleatorii, ci propune soluții legislative mai restrictive, comparativ cu Legea nr. 282/2023, care a implementat deja o viziune mai restrictivă în ceea ce privește accesarea pensiei de serviciu. Curtea a concluzionat că legea criticată a fost adoptată pentru a corecta inechitățile existente și nu încalcă principiul securității juridice, stabilit în art. 1 alin. (5) din Constituție.
În deciziile anterioare, Curtea a subliniat că interzicerea modificării unei norme legislative ar echivala cu negarea competenței legiuitorului. De asemenea, legea poate fi modificată în funcție de condițiile economice și sociale actuale. Curtea a menționat că impunerea de reguli noi fără un termen adecvat pentru adaptare contravine exigențelor constituționale privind securitatea juridică.
Referitor la critica de neconstituționalitate legată de compararea noii reglementări cu cele anterioare, Curtea a stabilit că diferențele de regim juridic nu constituie o discriminare, conform art. 16 alin. (1) din Constituție. În plus, inegalitatea de tratament juridic nu este considerată un viciu de neconstituționalitate dacă rezultă din regimuri juridice diferite aplicate succesiv.
Curtea a reafirmat că respectarea principiului egalității în drepturi se referă la tratamentul prevăzut de lege pentru persoanele care sunt afectate în perioada de aplicare a reglementărilor și nu în comparație cu efectele anterioare.
