România, lider european în inflație
Rata anuală a inflației a scăzut ușor, de la 9,9% în septembrie la 9,8% în octombrie 2025, însă creșterile de prețuri rămân resimțite acut de populație, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Consultantul fiscal Adrian Negrescu a declarat că „România se scumpește singură”, subliniind că energia este principalul motor al scumpirilor care „au dinamitat economia”. Potrivit INS, în ultimul an, energia electrică a înregistrat o creștere a prețului de +72,3%, urmată de energia termică (+17,7%) și de carburanți. La alimente, scumpirile sunt semnificative: fructe proaspete +22,7%, cafea +19,2%, lapte de vacă +11,4%, carne de bovină +10,3%, pâine +9,5%, ouă +9%. În sectorul serviciilor, biletele CFR s-au scumpit cu 18,6%, serviciile de igienă și cosmetică cu 18,5%, iar chiriile cu 8,9%. Calculele Eurostat arată că România are o inflație armonizată de 8,4%, cea mai mare din Uniunea Europeană, aproape dublu față de Estonia.
Creșterea costurilor și impactul asupra economiei
Negrescu a afirmat că „principalul vinovat este energia”, subliniind că scumpirea cu peste 70% a energiei a generat scumpiri fără precedent. El a criticat liberalizarea pieței ca fiind prost gândită, menționând că nu s-au luat măsuri pentru a preveni speculațiile, rezultând o economie vulnerabilă. Potrivit acestuia, puterea de cumpărare a populației scade constant, iar produsele românești devin mai puțin competitive, astfel că „a ajuns mai ieftin să aduci marfă din străinătate decât să o produci în țară”.
Costurile de producție au crescut semnificativ, afectând toate sectoarele economiei. Negrescu a explicat că energia electrică este „inima scumpirilor”, având un impact direct asupra prețurilor produselor și serviciilor. De exemplu, dacă energia se scumpește cu 70%, este firesc ca și produsele de bază, precum pâinea, să crească la preț.
Cumpărăturile devin un lux
Scumpirile au forțat mulți români să-și reducă drastic consumul. Negrescu a observat că „mare parte din populație cumpără la suta de grame”, iar produsele alimentare de bază au devenit un lux. „Am ajuns să mergem la hipermarket ca la muzeu, să admirăm produsele fără să ni le permitem”, a declarat el. Conform datelor statistice, o familie cu doi copii are nevoie de 11.300 de lei pe lună pentru un trai decent, în condițiile în care veniturile multora sunt departe de acest nivel.
Măsuri administrative și efectele acestora
Negrescu a criticat măsurile administrative, cum ar fi plafonarea adaosurilor comerciale la alimentele de bază, considerându-le ineficiente. El a afirmat că „menținerea adaosului plafonat a fost o frecție la un picior de lemn”, având în vedere că prețurile la pâine, carne, lapte și ulei au crescut semnificativ. Negrescu a subliniat că inflația afectează toți cetățenii, iar cei cu venituri mici sunt cei mai vulnerabili.
Perspectiva asupra politicii monetare
La 12 noiembrie, Banca Națională a României (BNR) se întrunește pentru ultima ședință de politică monetară din 2025. Analiștii anticipează menținerea dobânzii-cheie la 6,5%. Negrescu estimează că dobânda nu va scădea semnificativ până în 2026, având în vedere incertitudinile actuale și creșterea inflației.
Concluzie
Adrian Negrescu a avertizat că, chiar dacă rata inflației pare să se tempereze, prețurile nu vor reveni la nivelurile anterioare. „Intrăm într-o mahmureală inflaționistă: prețurile rămân sus, iar obiceiurile de consum se schimbă”, a subliniat el, adăugând că traiul decent a devenit un lux. „Singura soluție e să strângem cureaua, să ne prioritizăm cheltuielile și, dacă putem, să ne găsim o sursă suplimentară de venit.”
