Salariul mediu net a atins 5.443 de lei în septembrie
Salariul mediu net la nivel național a fost în septembrie de 5.443 lei, în creștere cu 1% față de august și cu 4,1% față de perioada similară din 2022, conform datelor furnizate de INS. Deși cifra poate părea încurajatoare, puterea de cumpărare a scăzut, indicele câștigului salarial real fiind de doar 94,7% față de anul trecut. Aceasta indică faptul că salariile au crescut mai lent decât prețurile.
Un specialist în resurse umane a comentat că „salariile cresc pe hârtie, dar prețurile mănâncă diferența. Oamenii simt tot mai puțin în buzunar”. Potrivit INS, salariul mediu brut a fost în septembrie de 9.078 lei, cele mai mari venituri fiind înregistrate în extracția petrolului și gazelor naturale (12.433 lei) și în IT (12.136 lei). La polul opus, angajații din hoteluri și restaurante câștigă cel mai puțin, cu 3.383 de lei, iar cei din industria textilă, 3.446 lei.
Inflația și scăderea puterii de cumpărare
Specialista a subliniat că inflația a evoluat mai rapid decât veniturile, determinând o scădere reală a puterii de cumpărare. „Deși vedem o creștere de 1% la salariul mediu, inflația a fost peste acest nivel. Cu alte cuvinte, banii pe care îi primim valorează mai puțin. Puterea de cumpărare a scăzut și continuă să se erodeze”, a afirmat ea.
Primele ocazionale și impactul asupra veniturilor
INS a evidențiat că în septembrie multe creșteri de salarii s-au datorat primelor ocazionale, bonusurilor trimestriale sau anuale. „Aceste prime ridică media statistică, dar nu îmbunătățesc cu adevărat venitul lunar constant al angajaților. Sunt bani care vin și pleacă, fără efect pe termen lung”, a explicat specialistul.
Faier a menționat că o mare parte din creșterile salariale din România nu se bazează pe o creștere a productivității, ceea ce le face fragile. „Dacă productivitatea nu urcă, firmele nu pot susține majorări permanente”, a precizat ea.
Taxarea muncii în România
România rămâne una dintre țările cu cea mai ridicată taxare a muncii din Uniunea Europeană, aproximativ 43% din salariul brut fiind alocat contribuțiilor sociale și impozitului pe venit. „Diferența dintre cât costă un angajat pentru companie și cât primește un angajat efectiv în mână este uriașă. Lucrezi mult, dar vezi puțin”, a declarat specialista.
Faier a avertizat că nivelul ridicat al taxării descurajează formalizarea completă a muncii și limitează creșterile salariale. „Reducerea taxării pentru salariile mici și medii ar fi o soluție reală”, a adăugat aceasta.
Cereri de creștere a salariului minim
Sindicatele, reprezentate de Blocul Național Sindical (BNS), cer creșterea salariului minim brut de la 4.050 lei la 4.325 lei în 2026. Aceștia susțin că menținerea salariului minim actual condamnă peste 1,8 milioane de angajați la pierderea puterii de cumpărare.
„O majorare a salariului minim ar fi binevenită, dar trebuie gândită responsabil. Dacă nu reducem taxele pe muncă sau nu stimulăm productivitatea, firmele vor transfera costurile în prețuri”, a avertizat Faier.
Impactul stagnării salariului minim
Dacă salariul minim brut rămâne la 4.050 lei, în contextul unei inflații de 5–6%, puterea de cumpărare a celor mai vulnerabili angajați va scădea semnificativ. Un angajat care câștigă aproximativ 2.500 lei net va putea cumpăra cu 150–200 lei mai puține bunuri lunar din cauza inflației.
Faier a subliniat că politicile coerente sunt esențiale pentru a evita ca creșterile salariale să fie doar iluzii statistice. „Salariile trebuie ajustate automat în funcție de inflație și productivitate”, a concluzionat ea.
Măsuri propuse pentru îmbunătățirea situației salariale
Printre măsurile propuse se numără: indexarea automată a salariului minim în funcție de inflație și productivitate; reducerea taxării muncii pentru veniturile mici și medii; sprijin fiscal pentru IMM-uri; investiții în formarea profesională și transparență salarială.
„Creșterea salariilor este sustenabilă doar dacă vine la pachet cu o economie mai productivă și cu o taxare echilibrată. Altfel, totul se transformă în inflație și oamenii nu simt nicio îmbunătățire reală”, este concluzia specialistului.
