Decizia CCR: Amânarea solicitării lui Nicușor Dan referitoare la legislația cultelor
Curtea Constituțională a României a amânat, pentru data de 25 noiembrie, sesizarea președintelui Nicușor Dan referitoare la modificările aduse legii privind libertatea religioasă și regimul cultelor. Această obiecție de neconstituționalitate a fost amânată și în ședința din 20 octombrie.
În luna iulie, Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu o lege care modifică și completează Legea nr. 489/2006, prin care se sancționează exercitarea fără drept a profesiilor de „rabin, imam sau alte funcții clericale ori monahale, asimilate cu acestea, la solicitarea cultelor”.
Legea contestată a fost inițiată de deputatul Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România, care a propus și un proiect de lege pentru combaterea antisemitismului și interzicerea organizațiilor legionare, proiect atacat fără succes de Nicușor Dan la CCR.
Parlamentul a transmis președintelui, pe 28 iunie, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 489/2006. Actul normativ introduce modificări la articolul 23, alineatul (4), care va stipula: „(4) Exercitarea fără drept a atribuțiilor de preot, rabin, imam sau a altor funcții clericale ori monahale, asimilate cu acestea, la solicitarea cultelor de către Secretariatul de Stat pentru Culte, constituie infracțiune și se pedepsește potrivit Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.” De asemenea, se adaugă un nou alineat la articolul 29, care oferă cultele dreptul exclusiv asupra modalităților de cinstire a persoanelor canonizate.
În opinia președintelui, modificarea legislativă a fost adoptată cu încălcarea unor norme constituționale, inclusiv art. 1 alin. (5) și art. 76 alin. (1) coroborat cu art. 73 alin. (3) lit. h), precum și art. 29 și art. 30 din Constituție. De asemenea, se consideră că legea încalcă art. 147 alin. (4) din Constituție și art. 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, prin stabilirea conținutului constitutiv al unei infracțiuni prin acte infralegale.
Legea extinde sfera subiectului activ al infracțiunii prin includerea categoriilor „rabin” și „imam”, precum și sintagma „altor funcții clericale ori monahale, asimilate cu acestea, la solicitarea cultelor de către Secretariatul de Stat pentru Culte”. Aceasta ar putea permite Secretariatului să stabilească, la cererea cultelor, alte funcții clericale sau monahale asimilate celor de preot, rabin sau imam.
Nicușor Dan argumentează că formularea legii este incompletă, enumerând doar preotul, rabinul și imamul, fără a include alte titulaturi specifice celorlalte culte religioase recunoscute de lege. Acestea includ, de exemplu, muftiul pentru cultul musulman sau păstorul pentru Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste.
Președintele subliniază că atribuțiile clericale nu sunt stabilite prin lege, ci prin statutele și codurile canonice ale cultelor, iar textul legii ar putea încălca atât libertatea religioasă, cât și exercițiul libertății de exprimare prin stabilirea unui drept exclusiv al cultelor asupra modalităților de cinstire a anumitor persoane.
