BNR păstrează dobânda cheie la 6,5%: impactul asupra ratelor, economiilor și creditelor tale
BNR a decis, în ședința din 12 noiembrie, să mențină dobânda-cheie la 6,5% pe an, în ciuda inflației aproape de 10%. Această decizie era anticipată de analiști și este considerată de expertul financiar Claudiu Trandafir ca fiind o măsură care protejează atât debitorii, cât și economia. Trandafir a declarat că o majorare a dobânzii ar fi dus la creșterea costului creditării și ar fi afectat datoria publică, contribuind la o recesiune nejustificată.
Dobânda de politică monetară este principalul instrument prin care BNR influențează costul creditelor și nivelul inflației. O creștere a dobânzii cheie face creditele mai scumpe, iar scăderea acesteia le face mai accesibile, stimulând consumul și economia. Consiliul de administrație al BNR a hotărât să păstreze rata dobânzii de politică monetară la 6,5% pe an, menținând, de asemenea, dobânzile la facilitățile permanente, respectiv 7,5% pe an pentru facilitatea de creditare și 5,5% pe an pentru facilitatea de depozit. De asemenea, BNR a menținut ratele rezervelor minime obligatorii.
Este a opta ședință de politică monetară din 2023 în care banca centrală nu modifică dobânda-cheie. În 2024 au fost operate două reduceri, de la 7% la 6,5%. Rata anuală a inflației a urcat la 9,88% în trimestrul al treilea din 2023, față de 5,66% în iunie, ca efect al liberalizării energiei și creșterii taxelor. În luna octombrie, inflația s-a redus ușor, la 9,76%, dar presiunile asupra prețurilor rămân ridicate.
Rata inflației CORE2 ajustat, care măsoară evoluția prețurilor de consum fără componentele volatile, s-a menținut la 8,1%. Trandafir a subliniat că decizia BNR este echilibrată și necesară, protejând debitorii și evitând un impact negativ asupra economiei. O creștere a dobânzii ar fi încetinit activitatea economică, conducând la o recesiune nejustificată.
Potrivit lui Trandafir, dobânzile fixe vor rămâne stabile, iar IRCC-ul ar putea scădea sub 6% în 2026. Acesta a menționat că nivelul actual al dobânzilor, mai mic decât inflația, sugerează existența lichidității în economie, ceea ce susține consumul. Trandafir a evidențiat că românii preferă investițiile în obligațiunile de stat, considerate sigure și avantajoase fiscal, având în vedere că venitul obținut este net și neimpozabil.
Inflația continuă să erodeze economiile, fiind descrisă de Trandafir ca „mica hoată” care fură din buzunarele cetățenilor. Acesta a recomandat investirea banilor în locul păstrării lor în numerar, care își pierde valoarea. Potrivit estimărilor BNR, rata inflației va scădea treptat în următoarele trei trimestre, dar va rămâne peste intervalul țintă până în 2027, cu o corecție semnificativă așteptată în trimestrul al treilea din 2026.
Trandafir a concluzionat că BNR ar putea reduce dobânda-cheie în a doua parte a anului viitor, dacă inflația scade și deficitul bugetar este menținut sub control. Dacă guvernul reușește să se apropie de obiectivele de deficit, se preconizează o îmbunătățire a situației economice; altfel, se va observa o scădere a puterii de cumpărare.