Inflația, cea mai insidioasă provocare pentru economie, conform viceguvernatorului BNR
România se confruntă cu cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană, în timp ce economia încetinește vizibil, iar consumul este în retragere. Cosmin Marinescu, viceguvernatorul BNR, a explicat de ce banca centrală menține dobânda-cheie la 6,5% și a avertizat că inflația actuală este alimentată în principal de factori administrativi, nu monetari. „Istoria ne-a arătat că inflația este cea mai perfidă amenințare economică la adresa bunăstării națiunilor”, a afirmat Marinescu, subliniind efectele sociale și economice „adânci și persistente” pe care le aduce.
Viceguvernatorul BNR a subliniat că inflația nu afectează toți românii în mod egal: „Cei care au acumulat economii văd cum acestea se erodează prin scăderea puterii de cumpărare, iar cei îndatorați răsuflă, uneori, mai ușurați.” Pe termen lung, „inflația zădărnicește planurile de investiții și încetinește dezvoltarea.” Inflația anuală a atins în august și septembrie 9,9%, iar în octombrie a fost de 9,8%, cu așteptări ca nivelul ridicat să continue în următoarele luni și o scădere accentuată să aibă loc abia în 2026.
De ce a reapărut inflația ridicată
Marinescu a explicat că „saltul recent al inflației are în principal resorturi administrative, nu monetare”, incluzând scumpirea energiei electrice din iulie, majorarea taxelor indirecte din august și reacțiile comercianților care și-au redus marjele. Aproape jumătate din inflația actuală este legată direct de creșterile de TVA, accize și prețurile la energie.
Menținerea dobânzii-cheie la 6,5%
Consiliul de administrație al BNR a decis, în 2023, să mențină dobânda de politică monetară la 6,5% în trei ședințe consecutive. Marinescu a respins ideea că instituția ar fi ezitantă: „Abordarea wait-and-see nu este un scenariu al pasivității, ci unul prospectiv, de monitorizare atentă.” O majorare a dobânzii ar fi „nejustificată” în prezent, deoarece puseul de prețuri este temporar și va dispărea din statistici anul viitor. O reducere a dobânzii ar risca dezancorarea așteptărilor de inflație și ar compromite credibilitatea BNR.
Starea economiei
Analizele BNR arată că economia României se confruntă cu o scădere a cererii, care va deveni mai accentuată în 2026. PIB-ul este în zona unui posibil deficit de cerere similar cu cel din 2009 sau din timpul pandemiei. Semnele îngrijorătoare includ: comerțul cu amănuntul a scăzut cu 4% în august, serviciile de piață au scăzut cu 7,3%, iar industria a înregistrat un minus de 1,9% în T3. De asemenea, câștigul salarial a scăzut cu 5%. Marinescu a explicat că o înăsprire a politicii monetare ar „încorseta și mai mult resursele financiare ale firmelor și consumatorilor.”
Influența teoriei cantitative a banilor
Marinescu a invocat teoria cantitativă a banilor pentru a explica dinamica prețurilor, afirmând că „inflația este întotdeauna și pretutindeni un fenomen monetar, pe termen lung”, conform tezei lui Milton Friedman. Aceasta înseamnă că inflația apare atunci când cantitatea de bani din economie crește mai repede decât producția de bunuri și servicii. Friedman a demonstrat că inflația nu poate fi explicată prin factori izolați, ci prin politici monetare și fiscale care determină expansiunea masei monetare peste capacitatea economiei.
În 2024, masa monetară a crescut în principal prin creditul guvernamental (+27%), în timp ce creditarea privată a început să se tempereze în 2025. Inflația de bază rămâne ridicată, la aproximativ 8%, ceea ce impune prudență maximă în privința reducerilor de dobândă.
Așteptările privind scăderea dobânzii
BNR anticipă o scădere abruptă a inflației, cu aproximativ 5 puncte procentuale, la jumătatea lui 2026, odată ce efectele măsurilor fiscale actuale ies din calcul. Abia atunci banca centrală ar putea începe relaxarea monetară. Marinescu a comparat politica monetară cu manevrarea unei nave uriașe: „Când cârma este rotită, nava virează abia după un timp.” Această „inerție” explică necesitatea calibrării atente a deciziilor BNR pentru a evita șocuri economice.
Avertismentul viceguvernatorului BNR
Marinescu a subliniat importanța ajustării fiscale: „Orice alunecare a ratingului ar afecta negativ perspectivele de dezvoltare.” Costurile de finanțare ale statului au început să scadă, iar aprecierile instituțiilor internaționale arată că România este pe drumul corect, dar doar dacă menține ritmul reformelor. „Inflația este înaltă, dar deviațiile actuale vor fi depășite curând”, a concluzionat Marinescu, asigurând că anticipațiile de inflație pe termen mediu rămân ancorate. BNR va continua să monitorizeze atent economia și să aștepte dovezi clare că inflația scade, înainte de a reduce dobânda-cheie.
„Deciziile de politică monetară trebuie să favorizeze reîntoarcerea durabilă a inflației în intervalul țintă”, a adăugat acesta.
