Nutriția care îți energizează mintea
Creierul, deși reprezintă doar 2% din greutatea corpului, consumă aproximativ 20% din energia totală a organismului, având un metabolism activ. La copii, acest procent este chiar mai mare, ajungând la peste 60% din energia totală între naștere și vârsta de 2 ani, scăzând treptat la 30% până la 12 ani și la circa 25% în adolescență. Energia necesară creierului provine din alimente.
Alimentația sanogenă
O alimentație echilibrată și variată poate oferi creierului nutrienții esențiali pentru o funcționare optimă. Deși nu există alimente magice pentru sănătatea creierului, unele dintre ele sunt recunoscute pentru beneficiile lor datorită conținutului de vitamine, minerale și alți nutrienți.
Legumele, bogate în antioxidanți
Legumele ar trebui să fie o componentă esențială a meselor. Acestea sunt sărace în calorii, dar bogate în vitamine, minerale, antioxidanți și fibre, susținând sănătatea tractului digestiv, a sistemului cardiovascular și a creierului. De asemenea, un intestin sănătos are un impact pozitiv asupra sănătății cerebrale. În sezonul actual, se pot consuma legume proaspete sau congelate, precum spanacul, broccoli, varza, conopida, ardeii grași, ceapa, morcovii, țelina, vinetele, ciupercile și dovleacul. Varietatea este cheia, deoarece fiecare legumă oferă un pachet unic de antioxidanți.
Fructe și acizii grași omega-3
Fructele conțin minerale și vitamine importante pentru sănătatea generală și cerebrală. Acestea sunt, de asemenea, o sursă bună de fibre și antioxidanți. Afinele, murele și zmeura sunt bogate în antioxidanți și pot fi consumate congelate. Alte fructe benefice includ vișine, mere, caise, citrice, prune, smochine, struguri, gutui, mango, pere, ananas și kiwi. Se recomandă un consum mediu de trei porții de fructe pe zi.
Creierul este compus în proporție de 60% din lipide, majoritatea fiind fosfolipide. Lecitina, o fosfolipidă importantă, se găsește în alimente precum arahidele, boabele de soia și semințele de floarea-soarelui. Acizii grași omega-3, care constituie 10-15% din lipidele creierului, se găsesc în peștele gras (somon, ton, macrou, păstrăv) și în semințele de in, cânepă, chia, nuci și fistic. Specialiștii recomandă consumul a aproximativ 250 g de pește pe săptămână.
Grăsimile benefice și dăunătoare
Grăsimile benefice pentru creier includ grăsimile mononesaturate din uleiul de măsline și ciocolata neagră. În schimb, grăsimile saturate și cele trans trebuie consumate în cantități reduse sau evitate. Grăsimile saturate se găsesc în alimentele de origine animală și în uleiurile de cocos și palmier, iar grăsimile trans sunt obținute industrial și se găsesc în margarine și produse de patiserie. Aceste tipuri de grăsimi pot contribui la creșterea colesterolului LDL și la inflamații cronice.
Glucoza și sodiul
Glucoza este combustibilul preferat al creierului, însă un consum excesiv de zahăr poate duce la scăderea performanței învățării, memorie slabă și procese de gândire mai lente. De asemenea, un aport crescut de zahăr este asociat cu afecțiuni cronice precum diabetul zaharat tip II și boli cardiovasculare. Recomandarea Asociației Americane pentru Sănătatea Inimii este ca femeile să nu depășească 25 g de zahăr adăugat pe zi, iar bărbații 38 g.
Sodiul, un element chimic important pentru funcționarea creierului, se găsește în majoritatea alimentelor, dar sursa principală este sarea de masă. Un exces de sodiu poate dăuna vaselor de sânge și poate contribui la afecțiuni cardiovasculare. Cantitatea maximă zilnică de sodiu recomandată este de 2.300 mg.
Concluzie
Pentru a îmbunătăți dieta și, implicit, calitatea vieții, este esențial să creștem consumul de alimente integrale și să reducem pe cel al alimentelor ultraprocesate.