Curtea de Apel București respinge inițiativa Guvernului privind pensiile judecătorilor
Judecătorii Curții de Apel București (CAB) au adoptat, în majoritate, un punct de vedere prin care resping proiectul de lege al Guvernului ce vizează modificarea pensiilor de serviciu ale magistraților. Decizia a fost luată în cadrul Adunării Generale desfășurate luni, 24 noiembrie 2025. Din cei 243 de judecători, au fost prezenți 216, iar 215 au votat pentru respingerea propunerii legislative.
„Judecătorii Curții de Apel București, întruniți în Adunarea Generală, își exprimă punctul de vedere prin care resping propunerea legislativă privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, consecvenți fiind în susținerea demersurilor promovate de Consiliul Superior al Magistraturii și Înalta Curte de Casație și Justiție”, au declarat reprezentanții instituției.
Ce prevede proiectul de lege
Noul proiect de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților, coinițiat de Ministerul Muncii și Ministerul Justiției, a fost publicat săptămâna trecută în procedură de transparență decizională. Conform proiectului:
- Pensia ar urma să fie de 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani de activitate;
- Cuantumul nu va putea depăși 70% din ultima indemnizație netă;
- Vârsta de pensionare ar urma să ajungă la 65 de ani, printr-o perioadă de tranziție de 15 ani, calculată începând cu 1 ianuarie 2026;
- Vechimea minimă necesară în magistratură rămâne de 25 de ani, însă perioada asimilată pentru activitatea în alte profesii juridice va fi limitată la maximum 10 ani.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis proiectul către instanțe și parchete, iar adunările generale ale magistraților urmează să fie convocate în 24 și 25 noiembrie. Ulterior, după centralizarea opiniilor, Plenul CSM va emite avizul instituțional.
România trebuie să rezolve această situație până la 28 noiembrie, pensiile magistraților fiind un jalon esențial în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Nerespectarea termenului ar putea duce la pierderea a 231 de milioane de euro din fonduri europene.
