Prahova în criză de apă: Ministerul Mediului răspunde acuzațiilor și clarifică situația ESZ Prahova
Criza apei potabile din Prahova a afectat peste 100.000 de oameni timp de aproape o săptămână, evidențiind un sistem instituțional fragmentat și lipsit de coordonare. Autoritățile județene, locale și centrale se contrazic public, iar responsabilitățile sunt pasate de la o instituție la alta. Problema a început cu lucrările la acumularea Paltinu, unde, din vară, s-a decis scăderea controlată a nivelului apei pentru a permite intervenții la golirile de fund ale barajului.
Pe 22 octombrie, o inspecție tehnică la Paltinu a fost efectuată de reprezentanți ai Apelor Române (ANAR, Administrația Bazinală Buzău–Ialomița, SGA Prahova), Hidroelectrica, firma de scafandri, societatea CONSIB și Exploatare Sistem Zonal (ESZ) Prahova. Concluziile au fost consemnate în documente interne înregistrate pe 29 octombrie. Raportul a subliniat două realități esențiale: golirile de fund ale barajului erau blocate, iar alimentarea cu apă depindea de circuitul prin centrala hidroelectrică, ceea ce implica un risc de creștere a turbidității apei.
Ministerul Mediului a afirmat că ESZ Prahova nu a informat despre riscurile legate de turbiditate, care ar putea depăși limitele tehnologice ale Stației Voila. Ministerul a întrebat în mai multe ședințe tehnice dacă există riscul ca populația să rămână fără apă, primind asigurări că nu există un astfel de pericol. Administrația Națională „Apele Române” a recunoscut o parte din vină la nivel instituțional, dar a subliniat că riscurile au fost semnalate în comitetele pentru situații de urgență. Prefectul județului Prahova, Daniel Nicodim, a declarat că nu a fost informat despre un risc de întrerupere a apei, ci că riscul exista doar dacă lucrările nu se realizau.
Ministerul Mediului neagă că ar fi cunoscut riscurile de oprire a alimentării cu apă și susține că ESZ Prahova nu a transmis că turbiditatea crescută ar putea face imposibilă tratarea apei. Ministerul a clarificat că Hotărârea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Prahova din 6 noiembrie nu menționa un risc de întrerupere a alimentării cu apă din cauza lucrărilor de la Paltinu, ci doar riscul de întrerupere dacă lucrările nu ar fi fost efectuate.
ESZ Prahova nu a avertizat asupra riscurilor legate de turbiditate, nu a prezentat limitele tehnologice ale stației și nu a activat măsuri preventive. Ministerul a declarat că operatorul avea obligația legală de a menține rezerve minime de apă, de a evalua impactul turbidității asupra procesului de tratare și de a informa autoritățile locale despre orice risc de întrerupere. Aceste obligații nu au fost îndeplinite, conform MMAP.
Ministerul a subliniat că, în multiple ședințe tehnice, a întrebat dacă există riscuri de oprire a alimentării cu apă, iar răspunsurile au fost că nu există un astfel de risc. Aceste declarații au fost catalogate ca fiind false și bazate pe interpretări eronate. Ministerul va continua să prezinte public documentele relevante și a dispus verificări prin Corpul de Control pentru a clarifica responsabilitățile.
Documentul înregistrat pe 29 octombrie de Apele Române și ESZ Prahova arată că autoritățile știau de riscurile legate de turbiditate, dar nu au luat măsuri. În timpul inspecției, reprezentanții ESZ Prahova au fost informați despre riscurile de creștere a turbidității, dar nu au acționat pentru a-și asigura continuitatea alimentării cu apă.
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a declarat că informațiile primite de la autoritățile subordonate nu indicau un risc de întrerupere a apei, dar a recunoscut ulterior că nu s-a luat în calcul scenariul ploilor puternice care ar putea influența lucrările. Ea a acuzat lipsa de profesionalism și a afirmat că cei responsabili vor fi trași la răspundere.
