De ce România nu poate adopta programul „Golden Visa”: avize negative în lanț pentru un proiect abandonat
Mai mulți parlamentari liberali au propus, în urmă cu două luni, un proiect pentru ca investitorii străini să obțină drept de ședere temporară în România printr-o investiție de cel puțin 400.000 de euro. Proiectul a fost retras de pe circuitul parlamentar după ce a obținut avize negative din partea mai multor autorități, inclusiv a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
Proiectul, depus în octombrie de senatori PNL, implementa conceptul de „Golden Visa” în România. Investitorii străini ar fi putut obține drept de ședere temporară pentru o perioadă de 5 ani, inclusiv pentru membrii de familie, cu posibilitatea de a obține rezidență permanentă și cetățenie română. Aceștia puteau obține permisul de ședere în urma următoarelor investiții:
- Achiziționarea de titluri de stat românești în valoare de minim 400.000 de euro;
- Achiziționarea de proprietăți imobiliare în România, în valoare totală de cel puțin 400.000 de euro;
- Investiția de cel puțin 400.000 de euro în fonduri de investiții românești;
- Achiziționarea de acțiuni de cel puțin 400.000 de euro la companii cu capital de stat românesc listate la Bursa de Valori București.
În expunerea de motive se sublinia nevoia ca România să adopte „o strategie modernă de atragere a capitalului străin” și se afirma că proiectul ar contribui la creșterea fluxului de investiții străine și la dezvoltarea pieței imobiliare.
Cu toate acestea, proiectul a fost întâmpinat cu avize negative din partea autorităților statului. CSAT a declarat că „demersul legislativ nu este oportun” și că reprezintă „un risc la adresa securității naționale”. CSAT a citat un raport al Comisiei Europene care evidențiază riscurile asociate programelor de tip „Golden Visa”, inclusiv probleme legate de securitate, spălarea de bani, evaziunea fiscală și corupția. De asemenea, CSAT a menționat că obținerea permisului de ședere de către cetățenii din afara Uniunii Europene ar putea vulnerabiliza spațiul Schengen.
În plus, CSAT a arătat că, deși erau enumerate mai multe domenii de investiții, anticiparea era că majoritatea acestor fonduri s-ar concentra în domeniul imobiliar, ceea ce ar putea duce la creșteri semnificative ale prețurilor terenurilor și locuințelor, cu efecte negative asupra societății.
Alte comisii parlamentare, cum ar fi Comisia pentru politică externă, Comisia pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială, Comisia pentru administrație publică și Comisiile parlamentare pentru controlul SRI, au dat avize negative de asemenea, alături de Consiliul Economic și Social și Consiliul Legislativ.
În prezent, legea oferă deja o opțiune pentru investitorii străini de a obține „viza de lungă ședere pentru desfășurarea de activități comerciale”, însă aceasta se acordă pentru o perioadă limitată, de până la 90 de zile, cu posibilitatea de prelungire. Acest tip de viză se acordă, pe baza avizului Centrului Român pentru Promovarea Comerțului și Investițiilor Străine, străinilor care sunt acționari ori asociați, cu atribuții de conducere sau administrare, ai unor societăți comerciale românești, care urmează să realizeze o investiție de minimum 100.000 de euro pentru o societate cu răspundere limitată sau 150.000 de euro pentru o societate pe acțiuni și să creeze cel puțin 10 sau 15 locuri de muncă, în funcție de tipul societății.
