Privind spre 2026: Viziunea lui Adrian Codîrlașu despre un viitor economic
România este singurul stat european pentru care se estimează un declin al veniturilor reale și în 2026, cu o scădere de 0,9%, conform unui studiu privind tendințele salariale. Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, a discutat despre această situație cu Digi 24, subliniind că puterea de cumpărare va continua să scadă, chiar dacă se va îmbunătăți situația în sensul că pierderea va fi mai mică.
Un studiu recent realizat de o companie de consultanță internațională anticipează o scădere a veniturilor reale de 0,7% pentru anul viitor, comparativ cu 0,9% în acest an. Codîrlașu a explicat că, în contextul unei inflații de 10% și a unei creșteri a salariului net de aproximativ 4%, românii au pierdut aproape 6 puncte procentuale de putere de cumpărare. Deși se preconizează o îmbunătățire a situației, pierderea de putere de cumpărare va continua.
Impactul asupra economiilor
Acest declin în puterea de cumpărare va însemna că pentru economii vor rămâne și mai puțini bani. Codîrlașu a menționat că pentru anul viitor există riscul majorării fiscalității, având în vedere un deficit bugetar estimat la 6,5% din PIB, propus de Guvern. Acest nivel este considerat nesustenabil, iar măsurile necesare pentru reducerea deficitului ar putea să nu fie implementate eficient până în 2028-2029.
Riscurile externe și disciplina fiscală
Codîrlașu a subliniat riscurile legate de șocurile externe, amintind criza din 2009, care a început cu falimentul băncii Lehman Brothers, în contextul unui deficit bugetar de 6-6,5%. El consideră că obiectivul Guvernului de a reduce deficitul la 6,5% din PIB este prea ambițios, dar în condiții stricte, ar putea fi realizat un deficit sub 7% în anul următor.
În ceea ce privește posibilele măsuri de creștere a veniturilor, Codîrlașu a anticipat o majorare a impozitelor pe capital și nu exclude o majorare suplimentară a TVA-ului. Deși salariile vor crește nominal, acestea vor crește mai încet decât inflația, ceea ce va duce la o pierdere continuă a puterii de cumpărare. El a evidențiat necesitatea ca bugetul să fie defensiv și să anticipeze posibile șocuri negative, inclusiv majorări de taxe și absența unor ajutoare guvernamentale.