Secretul nutrițional pentru o memorie de neuitat și protecție împotriva demenței pe termen lung
Alimentația este tot mai des analizată ca factor care ar putea influența riscul de apariție a demenței, o afecțiune în creștere la nivel mondial. Deși rezultatele studiilor sunt adesea contradictorii, date noi sugerează că anumite alimente, privite anterior cu rezerve, ar putea avea legături neașteptate cu sănătatea creierului, conform unui studiu publicat în revista Neurology.
Consumul de brânzeturi și riscul de demență
Studiul a evidențiat că un consum zilnic de cel puțin 50 de grame de brânzeturi cu conținut ridicat de grăsimi este asociat cu un risc mai mic de demență. Această concluzie se bazează pe un studiu observațional de amploare desfășurat în Suedia pe parcursul a aproximativ 25 de ani, care a inclus 27.670 de adulți. În perioada de urmărire, 3.208 participanți au fost diagnosticați cu demență.
Participanții au fost evaluați inițial printr-un jurnal alimentar de șapte zile, un chestionar de frecvență alimentară și un interviu detaliat privind obiceiurile alimentare. Aproximativ 10% dintre cei care consumau zilnic cel puțin 50 de grame de brânză grasă au dezvoltat demență, comparativ cu circa 13% dintre cei care consumau mai puțin de 15 grame pe zi. După ajustarea rezultatelor în funcție de vârstă, sex, nivel de educație și alimentația globală, consumul de peste 50 de grame de brânză grasă pe zi a fost asociat cu un risc cu 13% mai mic de demență de orice tip.
Tipuri de produse lactate benefice
Brânzeturile cu conținut ridicat de grăsimi, incluzând produse cu peste 20% grăsime, precum brie, gouda, cheddar, parmezan, gruyère sau mozzarella, au fost considerate benefice. În schimb, nu a fost observată nicio asociere similară pentru brânzeturile cu conținut scăzut de grăsimi, smântână, lapte, indiferent de tip, sau produse lactate fermentate, cum sunt iaurtul și kefirul. În cazul untului, rezultatele au fost neconcludente, existând inclusiv o posibilă asociere cu un risc mai mare de boală Alzheimer la consumuri ridicate comparativ cu lipsa consumului.
Demența, o problemă globală
Demența este un termen generic care include mai multe afecțiuni caracterizate prin deteriorarea funcțiilor cognitive, precum boala Alzheimer, demența vasculară sau formele asociate bolii Parkinson. La nivel mondial, aproximativ 57 de milioane de persoane trăiau cu demență în 2021, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), iar estimările indică circa 10 milioane de cazuri noi diagnosticate anual. O analiză Global Burden of Disease publicată în 2019 prognozează că numărul total de cazuri ar putea ajunge la 153 de milioane până în 2050.
Alimentația ca factor de prevenție
În contextul lipsei unor tratamente curative eficiente, o parte a cercetărilor se concentrează pe identificarea factorilor care ar putea reduce riscul de apariție a demenței, alimentația fiind una dintre direcțiile studiate. Deși diete precum MIND, o variantă a dietei mediteraneene, au fost propuse ca promițătoare, rezultatele sunt neuniforme între studii.
Limitările studiului
Alți cercetători atrag atenția asupra limitărilor studiului, inclusiv faptul că datele privind alimentația au fost colectate la un singur moment, cu aproximativ 25 de ani înainte de evaluarea diagnosticului de demență, ceea ce face probabilă modificarea dietei și a stilului de viață în acest interval. De asemenea, studiul este observațional, ceea ce înseamnă că nu poate demonstra o relație de cauzalitate.
