Pensiile speciale, din nou în atenția Curții Constituționale
Curtea Constituțională a României este așteptată să se pronunțe asupra sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) privind legea referitoare la pensiile magistraților. CCR a amânat luarea unei decizii pe 10 decembrie, stabilind un nou termen.
Proiectul inițial pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu a fost respins ca neconstituțional pe 20 octombrie, deoarece nu a fost respectat termenul legal pentru emiterea avizului consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Pe 2 decembrie, Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament pe un nou proiect, avizat negativ de CSM, care stabilește condițiile de pensionare pentru magistrați și modul de calcul al pensiilor acestora.
Pe 10 decembrie, CCR a amânat pronunțarea în cazul sesizării ICCJ privind legea care stabilește condițiile de pensionare pentru magistrați și noul mod de calcul al pensiei. La 5 decembrie, ICCJ a decis, în unanimitate, să sesizeze CCR pentru controlul constituționalității legii.
Reclamațiile magistraților
Magistrații ICCJ susțin că caracterul de urgență al proiectului nu a fost demonstrat, invocând Jalonul 215 din PNRR, care ar fi fost „scos din context” și „neconform” cu realitatea. Aceștia afirmă că invocarea condițiilor economice care necesită intervenție nu a fost justificată, lipsind datele care să arate impactul economic pentru anii următori.
Legea este considerată de ICCJ ca fiind neclară și imprevizibilă, afectând principiul securității juridice și aducând modificări abrupte statutului magistratului. Magistrații susțin că 45% dintre aceștia vor avea o creștere bruscă a vârstei de pensionare la 65 de ani, iar 21% la 60-64 de ani.
Legea ar crea, de asemenea, „discriminare evidentă” între categoriile de pensii de serviciu, fiind defavorabilă magistraților, care au statut garantat constituțional. În comparație cu alte categorii, magistrații ar avea un standard minim de calcul al cuantumului pensiei mult inferior, plafonat la 70% din venitul net.
Magistrații afirmă, de asemenea, că legea „anulează de facto pensiile de serviciu” pentru cei care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii. De asemenea, există îngrijorări că aceasta încalcă independența justiției, conform standardelor stabilite prin deciziile CJUE, CEDO și CCR.
Detalii despre noul proiect de lege
Noul proiect de lege prevede: stabilirea vârstei de pensionare conform vârstei standard din sistemul public de pensii, instituirea vârstei minime de pensionare de 49 de ani până la 31 decembrie 2026, condiția de vechime de cel puțin 35 de ani, creșterea treptată a vârstei de pensionare, precum și cuantumul pensiei stabilit la 55% din baza de calcul.
Proiectul a fost contestat anterior la CCR, care a stabilit că este neconstituțional pe 20 octombrie. Pe 10 decembrie, premierul Ilie Bolojan a declarat că are încredere că propunerea va fi validată, respectând toate prevederile constituționale.
Fostul consilier prezidențial Ludovic Orban a exprimat îngrijorări cu privire la intenția de a declara legea neconstituțională, menționând că decizia ar putea fi luată într-o perioadă în care românii nu sunt atenți la viața publică.
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a subliniat că va lua măsuri pentru a preveni pierderile financiare din nerespectarea jalonului referitor la pensiile magistraților, adăugând că o decizie de neconstituționalitate ar putea suspenda temporar sumele aferente.
