Transformările preferințelor electorale ale românilor între 2024 și sfârșitul anului 2025
Românii încheie anul 2025 cu intenții de vot concentrate în jurul a patru partide care depășesc pragul de 10%. Majoritatea respondenților raportează un nivel de stres în creștere față de 2024 și o percepție critică asupra calității guvernării. Datele unui sondaj IRES arată un electorat care evaluează anul în contrast între reziliența personală și pesimismul față de direcția țării, pe fondul presiunilor economice și al neîncrederii în deciziile publice.
Guvernare și transparență
Sondajul indică faptul că, deși o parte a populației spune că a înțeles teoretic motivele anulării primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024, acestea nu sunt validate de majoritatea opiniei publice din cauza deficitului de comunicare și transparență. 61% dintre români cred că anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024 a fost o decizie greșită. 67% afirmă că informațiile oferite publicului pentru a motiva decizia au fost insuficiente, iar 59% consideră că autoritățile nu au fost transparente în comunicarea motivelor anulării.
Cum au fost percepute reformele guvernamentale
Reformele guvernamentale din 2025 sunt percepute ca fiind necesare, dar ineficiente. Astfel, percepția asupra reformelor bugetare și administrative este mixtă ca importanță, dar critică în privința eficienței și a efectelor: 78% dintre respondenți cred că statul ar fi trebuit să reducă cheltuielile înainte de a crește taxele. 58% afirmă că reformele nu sunt echitabile în modul în care sunt distribuite între populație, mediul privat și stat. 67% sunt de acord că reformele sunt importante pentru sănătatea economiei pe termen lung, iar 59% cred că direcția reformelor este potrivită și necesară pentru stabilitatea economică a țării. 54% sunt de acord total sau parțial cu modul în care au fost comunicate motivele reformelor, iar 44% sunt în dezacord.
Impactul asupra vieții
53% dintre români declară că impactul reformelor asupra nivelului lor de trai a fost negativ, în timp ce 18% spun că impactul a fost pozitiv. Peste un sfert (59%) declară că nu au resimțit efecte directe – nici pozitive, nici negative.
Încredere socială și dinamica încrederii în profesii
Încrederea în clasa politică rămâne scăzută, politicienii fiind pe ultimul loc în topul încrederii, în scădere continuă: 10% în 2023 și 2024, 8% în 2025. În topul încrederii sociale în 2025 se mențin pompierii, medicii, profesorii, asistenții medicali și ofițerii de armată, profesii asociate cu protecția și serviciile publice directe. Comparativ cu ediția 2024 a studiului, încrederea scade în cazul specialiștilor IT (-6%), dar crește semnificativ pentru profesori (+15%), medici și ofițeri de armată (câte +11%), polițiști (+8%) și jurnaliști (+7%). Avocații, judecătorii și politicienii rămân pe ultimele locuri în clasamentul încrederii.
Intenția de vot a românilor în 2025
Datele privind intenția de vot arată o concentrare a preferințelor electorale în jurul principalelor partide, pe fondul unei fragmentări accentuate a restului scenei politice. În scenariul desfășurării alegerilor parlamentare, doar patru partide depășesc 10% în intenția de vot:
- Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) – 36%
- Partidul Social Democrat (PSD) – 21%
- Partidul Național Liberal (PNL) – 18%
- Uniunea Salvați România (USR) – 11%
Restul partidelor înregistrează procente sub pragul parlamentar necesar pentru intrarea în Parlamentul României.
Context economic și emoțional
Economia și efectele sale emoționale sunt menționate de peste 70% dintre participanți ca principal factor care a afectat echilibrul emoțional în 2025. 71% afirmă că economia României s-a înrăutățit față de 2024. 51% declară că nivelul de stres a crescut comparativ cu 2024. Sondajul arată că 2025 este evaluat ca un an al adaptării individuale, dar fără sentimentul de progres colectiv, iar economia și stresul domină percepțiile negative, în timp ce AUR conduce detașat în intenția de vot, urmat de PSD, PNL și USR, singurele formațiuni care trec pragul de 10%.
Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1.012 respondenți, cu vârsta de 18+ ani, selectat simplu și aleatoriu, reprezentativ la nivel național, cu o eroare maximă tolerată de ±3,1%, în perioada 4–17 decembrie 2025, prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing). Studiul este autofinanțat și face parte din programul de responsabilitate socială al IRES.