Bucurie și riscuri: teama și incertitudinea în Venezuela după prinderea lui Maduro
La o săptămână după capturarea fostului președinte venezuelean Nicolás Maduro de către forțele americane, speranțele multor venezueleni într-o schimbare reală de regim încep să se risipească. Deși intervenția SUA a fost inițial percepută drept începutul unei noi ere, atmosfera din Venezuela este descrisă de martori și analiști drept chiar mai represivă decât înainte.
Freddy Guevara, lider al opoziției aflat în exil, își amintește cu groază cele 34 de zile petrecute în El Helicoide, cea mai cunoscută închisoare politică din Venezuela, unde a fost dus după ce a fost răpit de agenți mascați ai serviciilor de informații ale regimului Maduro. El a relatat despre interogatorii brutale și amenințări, inclusiv o amenințare că anchetatorii vor merge la bunica sa și îi vor transmite COVID. Guevara spera că, după capturarea lui Maduro, aproximativ 1.000 de deținuți politici vor fi eliberați.
Președintele american Donald Trump a sugerat că El Helicoide, descris de el drept „o cameră de tortură în mijlocul Caracasului”, se apropie de final. Autoritățile venezuelene au anunțat eliberarea unui „număr semnificativ” de deținuți, printre care activista Rocío San Miguel și fostul candidat la președinție Enrique Márquez. Cu toate acestea, nu au apărut alte semne clare ale unei relaxări politice. Puterea este exercitată de vicepreședinta Delcy Rodríguez, una dintre cele mai apropiate aliat ale lui Maduro, iar măsurile de control s-au intensificat.
Civili mascați, înarmați cu puști Kalașnikov, patrulează pe străzile aproape pustii ale Caracasului, iar forțele de securitate au instalat puncte de control pentru a verifica telefoanele cetățenilor în căutarea unor materiale considerate ostile regimului. Jurnaliștii au fost reținuți, expulzați sau împiedicați să intre în Venezuela pentru a documenta criza profundă a țării, afectată de hiperinflație, foamete și instabilitate politică, care a forțat aproximativ opt milioane de oameni să plece în străinătate.
În cartierul muncitoresc 23 de Enero din Caracas, grupări paramilitare cunoscute sub numele de colectivos au impus o stare de asediu informal. O localnică a declarat că, după ora 18:00, străzile devin pustii din cauza temerilor de violență. Acestea recrutează și înarmează persoane fără adăpost și consumatori de droguri pentru patrule.
Un antreprenor de 57 de ani a mărturisit că, deși oamenii sunt bucuroși de vestea capturării lui Maduro, nu își pot exprima bucuria din motive de siguranță. Euforia inițială a opoziției s-a transformat rapid în dezamăgire după ce Trump a anunțat că o va recunoaște pe Rodríguez și va colabora cu rămășițele regimului pentru a „stabiliza” țara. Lidera opoziției María Corina Machado a fost marginalizată, iar fostul diplomat american Tom Shannon a declarat că nu a fost o lovitură de palat, ci una externă.
Fostul ministru venezuelean Andrés Izarra a afirmat că „Trump a rescris schimbarea de regim. Acum este capturarea regimului”. Casa Albă a transmis că deciziile noilor autorități de la Caracas „vor continua să fie dictate de Statele Unite ale Americii”. Izarra a subliniat că aceasta nu are nicio legătură cu democrația, ci se referă doar la putere și îmbogățire.
Miercuri, secretarul de stat american Marco Rubio a prezentat o strategie în trei etape pentru viitorul Venezuelei: stabilizare, redresare și reconciliere, urmate de o tranziție politică. Analiștii avertizează, totuși, că drumul rămâne extrem de periculos, pe fondul luptei pentru putere și al neîncrederii generalizate din interiorul aparatului de stat.
Sentimentul dominant rămâne incertitudinea. „Suntem în ultimul sezon al serialului”, a spus jurnalistul Ricardo Alcalá, în timp ce traversa granița spre Columbia. Cum se va termina? „Nu știm. Adevărul este că nimeni nu știe nimic.”
