Surprizele economice din 2026: Avertizări și note optimiste
Fostul premier Theodor Stolojan a avertizat că anul 2026 va aduce o nouă scădere a puterii de cumpărare în România, din cauza corectării unor decizii politice greșite. Stolojan a subliniat riscurile pe care le implică nerespectarea angajamentelor bugetare asumate față de Comisia Europeană, inclusiv pierderea fondurilor europene și instabilitate economică.
„Românii vor simți din plin reducerea puterii de cumpărare în anul 2026. Aici nu trebuie să dăm nici speranțe deșarte oamenilor. Pe de altă parte, aspectul pozitiv este că revenim cu finanțele țării într-o stare normală”, a declarat Stolojan. El a menționat că măsurile economice dure adoptate în prezent reprezintă o corectare a „greșelilor clasei politice” din ultimii ani.
Stolojan a explicat că, în 2020, pandemia a dus la oprirea activității economice în multe fabrici, ceea ce a generat o creștere semnificativă a deficitului bugetar. Totuși, deciziile din 2022, 2023 și 2024 sunt rezultatul unor alegeri proaste ale clasei politice. „Cheltuielile curente ale instituțiilor publice trebuie finanțate din venituri curente, nu din datorii”, a subliniat el.
Deficitele bugetare ridicate afectează credibilitatea României pe piețele internaționale, iar Stolojan a avertizat că țara a fost aproape de blocarea fondurilor europene. „Fără fonduri europene, România s-ar confrunta cu consecințe dramatice”, a spus el, menționând că, în următorii ani, ar urma să intre în țară 15 miliarde de euro prin PNRR și cadrul financiar european.
Stolojan a remarcat că stabilitatea cursului leu-euro nu se bazează doar pe performanțele economiei românești, ci și pe intrările de fonduri europene, împrumuturile bugetului pe piețele internaționale și remitențele românilor care lucrează în străinătate. Orice deranjament în aceste fluxuri ar putea afecta drastic cursul de schimb.
România trebuie să respecte angajamentele asumate față de Comisia Europeană de a reduce deficitul bugetar de la peste 9% la sub 3%. „Trebuie să mergem ca metronomul, în fiecare an, cu această reducere”, a afirmat Stolojan, criticând în același timp soluțiile bazate pe majorări de taxe, care nu constituie reforme reale. „Reducerea cu 10% a cheltuielilor administrației publice nu înseamnă reformă. Reforma înseamnă să regândești sistemele și să le așezi pe fundamente economice”, a concluzionat el.
