Guvernul răspunde criticilor legate de creșterea taxelor și impozitelor locale
Guvernul a adus duminică clarificări referitoare la decizia de majorare a impozitelor și taxelor pe proprietate, incluzând clădiri, terenuri și autovehicule. Unul dintre motivele invocate pentru această măsură a fost gradul scăzut de încasare a impozitelor, care nu erau actualizate cu rata inflației, generând astfel pierderi semnificative de venituri pentru autoritățile locale.
Executivul estimează că aplicarea acestor măsuri va conduce la o creștere a veniturilor din această sursă cu aproximativ 3,7 miliarde lei până în anul 2026. Conform comunicatului Guvernului, banii colectați din impozitele și taxele locale vor rămâne la bugetele locale, având în vedere că bugetul de stat nu mai poate asigura transferuri în creștere din cauza deficitului bugetar.
Reforma impozitării proprietății era necesară, având în vedere că România se afla printre țările cu cea mai mică pondere a veniturilor din impozitarea proprietăților în Uniunea Europeană, doar 0,55% din PIB, comparativ cu media de 1,85% a UE. De asemenea, existau discrepanțe mari între impozitele locale, iar valoarea impozitelor nu reflecta valoarea de piață a clădirilor pentru persoanele fizice. Peste o treime din impozite nu erau încasate, ceea ce a dus la pierderi importante pentru autoritățile locale și inechități între contribuabili.
Reforma a fost asumată de România în perioada 2021-2022 prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și în toate negocierile cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar. Este inclusă și în angajamentul asumat de Guvernul României în decembrie 2024, aprobat în ianuarie 2025 de către Comisia Europeană.
Guvernul a subliniat că, deși angajamentele au fost luate în anii anteriori, deciziile privind impozitarea în funcție de valoarea de piață a imobilelor au fost amânate. Această întârziere a pus în pericol atragerea fondurilor europene și a agravat problemele de performanță în administrația locală, acumulând dezechilibre bugetare.
În ceea ce privește contextul aprobării măsurilor, Guvernul a menționat că acestea au fost decise pentru a ridica condiționalitățile macroeconomice și a valida jaloanele, iar intrarea lor în vigoare a fost întârziată din cauza deciziilor Curții Constituționale și a opoziției. Adoptarea actului normativ pe 15 decembrie 2025 a impus modificări suplimentare pentru a permite autorităților locale să adopte hotărârile necesare, generând sincope în implementare.
Aplicarea noilor cuantumuri ale impozitelor pe proprietate ar putea duce la o creștere estimată a veniturilor de peste 30% față de anul 2025, cu o contribuție separată de 1,42 miliarde lei din clădiri, 1,09 miliarde lei din terenuri și 1,18 miliarde lei din autovehicule/mijloace de transport.
