Casa Albă: „Incertitudini în privința deciziilor lui Trump”
Tensiunile din Iran cresc provocările pentru SUA
Statele Unite analizează următoarea mișcare față de Iran, într-un context extrem de tensionat, marcat de reprimarea violentă a protestelor și de presiuni crescânde asupra administrației de la Washington. Președintele Donald Trump urmează să fie informat în zilele următoare cu privire la posibilele scenarii de acțiune, de la diplomație până la lovituri militare.
Trump a afirmat în urmă cu zece zile că SUA sunt pregătite să vină în „ajutorul” protestatarilor iranieni dacă autoritățile de la Teheran vor recurge la violență. „SUA erau gata de acțiune și pregătite să intervină”, spunea Trump atunci. Între timp, amploarea represiunii a atras atenția comunității internaționale, iar reacția Washingtonului este așteptată cu interes.
„Nimeni nu știe ce va face președintele Trump, în afară de președintele Trump”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt. „Lumea poate continua să aștepte și să facă presupuneri.” Oficialii de rang înalt urmează să îl informeze pe președinte marți cu privire la posibilele direcții de acțiune. Duminică, Trump a spus că analizează „câteva opțiuni foarte dure”.
Contextul regional amplifică presiunea asupra administrației americane. Trump vine după un succes major în Venezuela, motiv care alimentează speculațiile privind o posibilă recurgere la forță și în cazul Iranului. Statele Unite au demonstrat deja că pot lansa atacuri de la distanță, iar Pentagonul dispune de o listă extinsă de ținte.
Răspunsul american ar putea include și metode mai discrete, precum operațiuni cibernetice sau campanii psihologice secrete menite să perturbe structurile de comandă ale Iranului. Totuși, un scenariu similar cu evenimentele din Caracas este considerat improbabil, deoarece Iranul rămâne un regim consolidat, iar eliminarea unei singure figuri-cheie este puțin probabil să schimbe fundamental situația.
Trump a făcut recent referire la tentativa eșuată a fostului președinte Jimmy Carter din 1980 de a salva ostatici americani deținuți în Iran, ceea ce arată că este conștient de riscurile unei intervenții directe. „Nu știu dacă ar fi câștigat alegerile”, a spus Trump, referindu-se la Carter, „dar cu siguranță nu mai avea nicio șansă după acel dezastru.”
Potrivit cercetătorului Will Todman, Trump ar putea urmări influențarea comportamentului regimului iranian, mai degrabă decât răsturnarea acestuia. „Riscurile unei schimbări de regim sunt atât de mari încât nu cred că acesta este obiectivul său principal”, a declarat Todman, sugerând că ar putea fi vorba despre concesii în negocierile nucleare sau oprirea represiunii.
Trump a afirmat că reprezentanți ai regimului iranian au contactat administrația americană pentru a negocia. „Ceea ce auziți public din partea regimului iranian este foarte diferit de mesajele pe care administrația le primește în privat”, a spus Leavitt, accentuând că diplomația este „întotdeauna prima opțiune.”
Continuarea represiunii violente riscă să transforme diplomația într-un semn de slăbiciune. Unii analiști consideră că o lovitură limitată ar putea încuraja protestatarii și ar transmite un avertisment clar regimului de la Teheran. Totuși, un atac american ar putea întări hotărârea regimului. Iranul a amenințat deja că va răspunde oricărui atac american, având un arsenal semnificativ de rachete balistice și grupări aliate capabile să acționeze.
Printre vocile care cer o intervenție rapidă se află și Reza Pahlavi, fiul ultimului monarh al Iranului, care a declarat că „cea mai bună modalitate de a ne asigura că vor fi mai puțini oameni uciși în Iran este să se intervină mai devreme.” Oficialii de la Casa Albă conștientizează că decizia este complicată și plină de riscuri.
