Decizia Curții de Apel București: Contestările privind desființarea Comitetului de revizuire a legislației judiciare au fost respinse
Curtea de Apel București a respins, luni, cererea Silviei Uscov de suspendare a deciziei de constituire a Comitetului guvernamental pentru modificarea legilor justiției, argumentând că avocata nu avea calitate procesuală. Hotărârea nu este definitivă și poate fi contestată cu recurs în termen de cinci zile. Joia trecută, CAB a dispus respingerea unei cereri similare depuse de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, care a contestat și anularea alegerilor prezidențiale din 2024.
„Respinge cererea ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă. Respinge cererea de intervenție accesorie formulată de Lupea Nicodim Eugen ca neîntemeiată. Admite cererile de intervenție accesorie formulate de Cancelaria Prim-ministrului, Asociația «Forumul Judecătorilor din România», Asociația Voci pentru Democrație și Justiție și Asociația DECLIC”, conform soluției pe scurt a Curții de Apel București.
Cererea de suspendare a Silviei Uscov a fost înregistrată la CAB pe 31 decembrie 2025 și a primit termen inițial pe 5 ianuarie 2026, dar instanța a amânat pronunțarea pentru 19 ianuarie. În 15 ianuarie, CAB a respins o cerere similară de suspendare a deciziei de constituire a Comitetului guvernamental pentru modificarea legilor justiției, depusă de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept.
Constituirea Comitetului pentru revizuirea legilor justiției
Decizia privind constituirea Comitetului pentru revizuirea legilor justiției a fost publicată în Monitorul Oficial pe 19 decembrie 2025. Comitetul va fi alcătuit din reprezentanți ai Cancelariei Prim-ministrului și ai Ministerului Justiției, în calitate de membri permanenți, și va fi condus de un reprezentant al Cancelariei Prim-ministrului.
Atribuțiile acestui grup de lucru includ analiza efectelor punerii în aplicare a legislației din domeniul justiției adoptate în 2022, precum și a opiniilor formulate de asociațiile reprezentative ale magistraților și organizațiile neguvernamentale. Comitetul va solicita puncte de vedere din partea instituțiilor, autorităților și organizațiilor, inclusiv internaționale, și va propune măsuri pentru asigurarea imparțialității, independenței și eficienței actului de justiție.
Participarea societății civile și a experților
La lucrările Comitetului pot participa, pe baza invitației premierului, reprezentanți ai altor autorități, instituții publice, societății civile și organizațiilor internaționale. De asemenea, se pot constitui grupuri de lucru tematice, la nivel tehnic, alcătuite din experți ai Cancelariei Prim-ministrului și ai Ministerului Justiției, precum și din experți invitați.
Comitetul adoptă recomandări prin consensul membrilor săi. În lipsa consensului, opțiunile identificate vor fi transmise prim-ministrului pentru inițierea proiectelor de acte normative sau a măsurilor administrative necesare. La sfârșitul anului trecut, mii de persoane au protestat în Piața Victoriei, față de situația din justiție, în urma dezvăluirilor privind mecanismele prin care sistemul judiciar a fost capturat de interese politice.
Reacția premierului Ilie Bolojan
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că grupul de lucru pentru legile justiției ar urma să vină cu propuneri la finalul lunii ianuarie. El a subliniat importanța susținerii legislative pentru modificările propuse, menționând că toate modificările legislative sunt o consecință a modului în care a fost administrată justiția în anii anteriori.
