Academia Română a deschis mereu ușa pentru patrimoniul lui Constantin Brâncuși, păstrat la Paris
Academia Română a clarificat informațiile care circulă în spațiul public cu privire la o presupusă respingere a ofertei lui Constantin Brâncuși de a dona statului român atelierul său, în timpul regimului comunist. Într-un comunicat semnat de președintele Ioan Aurel Pop, Academia afirmă că sculptorul nu a avut niciodată intenția de a lăsa moștenirea sa artistică unui stat comunist stalinist, adică unei Românii sub influență sovietică.
Academia a subliniat că informațiile care falsifică biografia lui Brâncuși continuă să afecteze opinia publică. Cu ocazia aniversării a 150 de ani de la nașterea sculptorului, sărbătorită pe 19 februarie, și a declarării anului 2026 ca „Anul Constantin Brâncuși” de către Parlamentul României, este esențial să se facă lumină asupra adevărului istoric.
În comunicat se menționează că procesul-verbal al ședinței Secțiunii de Știința Limbii, Literatură și Artă a Academiei Române din 7 martie 1951, invocat de susținătorii existenței ofertei de donație, nu conține nicio referire la o potențială donație a lui Brâncuși. Această ședință a fost dedicată discutării operei lui Paciurea și Brâncuși, fără a aduce în discuție vreo ofertă de donație. De asemenea, procesul-verbal nu oferă dovezi pentru a susține afirmațiile despre un refuz al unei donații ipotetice.
O cercetare a arhivei Brâncuși de la Muzeul de Artă Modernă din Paris a relevat că nu există documente sau declarații care să ateste intenția sculptorului de a dona atelierul său statului român. Brâncuși a părăsit România la vârsta de 28 de ani, dar a continuat să-și iubească țara natală, dorind să-și lase moștenirea artistică Franței, unde a obținut cetățenia în 1952.
În testamentul său din 12 aprilie 1956, Brâncuși a donat statului francez tot ce conținea atelierul său din Impasse Ronsin, stipulând că acesta trebuie să fie reconstituit în Muzeul de Artă Modernă din Paris. Atelierul a fost inaugurat pe 30 martie 1962, de către ministrul culturii, André Malraux. Academia Română reafirmă că nu a refuzat niciodată găzduirea patrimoniului lui Constantin Brâncuși în România.