Opinia românilor: Apartenența la Uniunea Europeană influențează suveranitatea națională
Aproape 39% dintre români consideră că apartenența la Uniunea Europeană limitează suveranitatea națională, iar acest procent este într-o ușoară creștere față de luna septembrie a anului trecut, conform unui sondaj INSCOP. Paradoxal, aproape 38% dintre aceștia cred că limitarea suveranității naționale datorată apartenenței la UE contribuie la creșterea nivelului de trai. Sondajul a fost realizat în perioada 12-14 ianuarie 2026.
În detaliu, 38,9% dintre respondenți afirmă că apartenența României la Uniunea Europeană limitează suveranitatea națională, o creștere față de 38,1% în septembrie 2025. De cealaltă parte, 45,9% dintre respondenți consideră că apartenența la UE nu afectează suveranitatea țării; totuși, acest procent a scăzut cu aproape 7 puncte procentuale comparativ cu luna septembrie a anului anterior.
Întrebați ce ar trebui să facă România pentru a-și proteja interesele economice, 69,1% dintre respondenți susțin că ar trebui să negocieze condiții mai favorabile în interiorul UE. În contrast, 11,8% spun că nu ar trebui să facă nimic, deoarece interesele economice și naționale sunt deja protejate, iar 11,2% consideră că România ar trebui să iasă din UE.
Un alt aspect important este că 54,9% dintre români cred că viața lor ar fi mai grea dacă Uniunea Europeană s-ar desființa. Potrivit sociologului Remus Ștefureac, aceste date reflectă un paradox structural: o parte semnificativă a populației acceptă ideea pierderii de suveranitate, dar sprijinul pentru apartenența europeană este mai degrabă instrumental și condiționat, nu profund internalizat ca proiect identitar.
Sociologul subliniază că oamenii rămân atașați de UE pentru că alternativa este percepută ca fiind mai rea. Acest tip de pro-europenism este defensiv și pragmatic, bazat pe frica de pierdere (securitate, stabilitate, acces), nu pe aspirație sau loialitate simbolică profundă. Această atitudine evidențiază o maturizare pragmatică a euroscepticismului, care se exprimă ca presiune politică internă pentru recalibrarea posturii țării, nu ca opțiune radicală de tip Ro-exit.
De asemenea, percepția că desființarea UE ar înrăutăți viața personală pentru majoritatea populației sugerează că UE este asociată cu securitate și predictibilitate.
Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice) de un eșantion reprezentativ de 1.100 de persoane, cu o eroare maximă admisă de ±3%, la un grad de încredere de 95%.
