Violența în școli: Peste 1.600 de confruntări între elevi într-un an școlar în România
Fenomenul violenței în școli este în creștere, iar incidentele urmează adesea un tipar similar: o scânteie de agresivitate generează reacții în lanț. În anul școlar 2024-2025, polițiștii au intervenit în 1.873 de cazuri de violență fizică în școlile din România, dintre care 1.660 au fost loviri sau alte agresiuni.
Elevii recunosc că este greu să nu răspundă cu violență atunci când se simt atacați. Profesorii subliniază că părinții trebuie să observe semnele timpurii ale comportamentului agresiv, înainte ca situațiile să scape de sub control. „O să începem prin a spune infracțiunea de lovire sau alte violențe. A lovi cu pumnul, palma, piciorul sau cu un corp dur. Vorbim de tras de păr, băgatul mâinii în gât, sucitul mâinii la spate, pus piedică; acestea intră tot la această infracțiune,” le-a explicat o polițistă elevilor.
Unii elevi au mărturisit că au fost martori ai conflictelor între colegi. „Am văzut conflicte de-a lungul timpului, atât în școală, cât și în afara acesteia. Întotdeauna, domnii profesori au intervenit. Consider că este ceva obișnuit la noi în școli și nu doar în școli, ci și în afara acestora,” a povestit o elevă. Un alt elev a adăugat: „Am avut câteva dăți în care am văzut – nu am asistat eu direct – alte conflicte care au avut loc în școală. De fiecare dată când s-a întâmplat, profesorii sau chiar colegii au încercat să aplaneze situația. Conflictele între elevi pornesc, cel mai des, de la faptul că unii sunt clasați mai sus pe scara socială.”
Date oficiale pentru anul școlar 2024-2025
- 1.873 de cazuri de violență fizică în școli la nivel național, dintre care 1.660 au fost loviri sau alte agresiuni.
- 1.676 de infracțiuni comise în interiorul școlilor, 197 în proximitatea acestora.
- 1.340 de incidente în mediul urban, 533 în mediul rural.
- 105 cazuri implicând port sau folosire de obiecte periculoase, precum cuțite, spray-uri lacrimogene sau bâte.
Cifrele nu includ conflictele aplanate de profesori, astfel că numărul real ar putea fi mult mai mare. Profesorii afirmă că un comportament violent nu apare brusc, iar semnele timpurii sunt greu de observat. „Semnele timpurii, atât cele pe care părinții le pot observa, cât și cele pe care profesorii le pot identifica, sunt destul de greu de observat la început, pentru că, mai întâi de toate, copilul tinde să se închidă. Dacă nu comunică, devine interiorizat, stă mult în camera lui – dacă vorbim de părinți –, și nu mai participă la activitățile zilnice din casă, ceea ce este un semn de atenționare,” a explicat Anca Liță, director adjunct.
În unele situații, polițiștii au descoperit conflictele după ce protagoniștii sau martorii au postat imagini pe rețelele sociale. „Se întâmplă să ne autosesizăm după ce găsim pe rețelele sociale diferite acțiuni sau activități ale copiilor. Sunt filmulețe, sunt poze, sunt imagini – după care ne autosesizăm și intervenim,” a declarat Ionuț Harbuz, șeful Biroului Siguranța Școlară Ilfov.
Există riscul ca astfel de conflicte să degenereze în tragedii. În peste 100 de cazuri, au fost implicate obiecte periculoase, precum cuțite, spray-uri lacrimogene sau bâte.