Titus Corlățean răspunde acuzațiilor de dezinformare din partea Ucrainei
Senatorul PSD, Titus Corlățean, a reacționat public după ce Ambasada Ucrainei l-a acuzat de dezinformare. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Corlățean a subliniat că Ucraina „discriminează” minoritățile, inclusiv pe cea română, în contextul războiului actual.
Fostul ministru a menționat că subiectul minorităților va fi discutat când Parlamentul de la București va fi chemat să ratifice aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. El a explicat că procesul de restricționare a educației în limba maternă pentru minoritățile naționale din Ucraina este o realitate care s-a accentuat, în special după agresiunea Rusiei. Corlățean a punctat că, în 2017, a fost adoptată o lege a educației care a afectat grav sistemul educațional în limba maternă pentru minoritățile naționale, începând cu etnicii români.
Legea a generat reacții și critici la nivel bilateral și european, iar Comisia de monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a fost sesizată, rezultând o dezbatere de urgență și o rezoluție adoptată prin vot. În acest context, s-a observat că implementarea recomandărilor adresate Guvernului de la Kiev a fost doar parțială.
La 15 octombrie 2025, Consiliul Regional Cernăuți a adoptat o decizie prin care s-a stabilit organigrama liceelor academice din regiune, incluzând doar 4 licee cu predare în limba română, din cele 32 existente. Corlățean a subliniat că perspectivele educației în limba română sunt limitate, iar criteriile legale pentru (re)înființarea liceelor sunt din ce în ce mai stricte.
Consecința acestor decizii este că, din 2027, din cele 32 de licee academice românești din regiunea Cernăuți, vor rămâne doar 4. Asociațiile etnicilor români din Ucraina au solicitat autorităților ucrainene reconsiderarea acestor decizii și crearea unor condiții mai favorabile pentru minoritățile naționale.
Corlățean a menționat că tematica educației și a drepturilor etnicilor români din Ucraina este esențială pentru identitatea românească. De asemenea, a ridicat problema libertății religioase pentru etnicii români, referindu-se la solicitarea înființării unei asociații religioase ortodoxe românești, independente de influența Patriarhiei Moscovei.
Reacția Ambasadei Ucrainei nu a abordat aceste teme importante, iar Corlățean a subliniat că a comunicat oficialilor ucraineni ceea ce gândesc majoritatea românilor și a parlamentarilor din București. El a avertizat că respectarea criteriilor politice de aderare la UE va fi subiect de analiză la un moment dat, în cadrul ratificării Protocolului de aderare la Uniune.
Corlățean a concluzionat că este necesar ca autoritățile române să fie mai incisive în discuțiile cu omologii de la Kiev și ca Ucraina să trateze cu reciprocitate demersurile României, care a susținut-o necondiționat în momente critice.
