O privire detaliată asupra avantajelor fiscale ale pensiilor private
Contribuțiile la fondurile de pensii ocupaționale ar putea deveni deductibile fiscal începând cu veniturile aferente anului 2026, conform unui proiect de lege publicat de Ministerul Finanțelor. Proiectul propune completarea Codului fiscal pentru a include contribuțiile la pensiile ocupaționale și la produsele paneuropene de pensii personale (PEPP) în categoria cheltuielilor deductibile, cu un plafon de 400 de euro anual pentru fiecare persoană, aplicabil atât contribuțiilor plătite de angajați, cât și celor suportate de angajatori.
Importanța pensiilor private
Sistemul de pensii din România este compus din mai multe componente. Pensia publică (Pilonul 1) este plătită din contribuțiile angajaților activi și depinde de evoluția economiei și de numărul acestora. Pensiile private au rolul de a completa veniturile din sistemul public prin economisire individuală și investiții pe termen lung. Contribuțiile la pensiile private sunt gestionate de un fond care investește în titluri de stat, acțiuni și alte instrumente financiare, iar suma acumulată depinde de contribuțiile efectuate și de performanța investițiilor. Există două forme principale de pensii private: Pilonul 2 (obligatoriu pentru o parte dintre angajați) și Pilonul 3 (facultativ, cu contribuții voluntare).
Extinderea deducerilor fiscale
Proiectul de lege extinde facilitățile fiscale pentru contribuțiile la pensiile private. Anterior, doar contribuțiile la pensiile facultative beneficiau de deduceri fiscale de până la 400 de euro pe an. Acum, această facilitate se va aplica și fondurilor de pensii ocupaționale și PEPP, ceea ce ar putea reduce costul economisirii și face aceste produse mai atractive pentru angajați și angajatori. Noile reglementări vor intra în vigoare pentru contribuțiile plătite începând cu 1 martie 2026.
Funcționalitatea fondurilor de pensii ocupaționale
Fondurile de pensii ocupaționale sunt pensii private legate de locul de muncă, cu contribuții în principal din partea angajatorului. Deși au fost introduse în legislația românească în 2020, nu a fost înființat niciun fond de acest tip până acum, iar lipsa facilităților fiscale a fost invocată ca motiv principal. Aceste fonduri au o perioadă de vesting de până la trei ani, iar dacă angajatul părăsește compania înainte de finalizarea acestei perioade, contribuțiile și câștigurile revin angajatorului, având astfel și un rol de retenție a angajaților.
Produse paneuropene de pensii personale
Proiectul introduce și cadrul fiscal pentru produsele paneuropene de pensii personale (PEPP), care pot fi oferite cetățenilor din toate statele membre ale Uniunii Europene. Aceste produse nu sunt în prezent disponibile în România, dar includerea lor în categoria celor deductibile fiscal ar putea încuraja apariția lor pe piața locală, oferind costuri mai reduse și o flexibilitate mai mare în alegerea investițiilor.
Modificări la investițiile fondurilor de pensii Pilon 2
Proiectul de lege aduce modificări și în ceea ce privește modul în care fondurile de pensii administrate privat (Pilonul 2) pot investi. Se elimină limita intermediară de 3% pentru investițiile în fonduri de private equity, păstrând doar limitele de 1% și până la 5% pentru investițiile în care statul român sau Banca de Investiții și Dezvoltare sunt investitori.
Impactul schimbărilor asupra contribuabililor
Pentru cei care contribuie deja la pensii private, nu apar obligații noi, iar facilitățile fiscale existente pentru Pilonul 3 rămân în vigoare. Schimbările principale includ noi opțiuni de economisire pentru pensie și posibilitatea dezvoltării unor produse care să completeze veniturile din sistemul public, ceea ce ar putea duce în timp la o diversificare a veniturilor la pensie.
